Cartile care pot ucide

Pentru a evita expunerea la aerul otravitor, arhivistii iau scrierile care ii intereseaza si pleaca repede cu ele in birourile pentru studiu. La sfarsitul zilei de lucru, folosesc apa calda, sapunul si periuta de unghii. Pentru a se curata de otrava. „Daca s-ar pune toate documentele Arhivelor Nationale unul langa altul, cum sunt cartile in rafturi, s-ar face o coloana lunga de 50 de kilometri. Multe sunt valori exceptionale, lucru care ii uimeste in special pe vizitatorii straini, care, in cele mai multe cazuri, sunt si ei specialisti in domeniu, adica istorici, arhivisti. Colegii nostri occidentali vin in Romania cu prejudecata ca suntem niste trogloditi proaspat cazuti din copac. Se mira ca avem o astfel de arhiva nationala. Cel mai mult ii impresioneaza documentul semnat de Vlad Tepes la 1459 in care voievodul mentioneaza cetatea Bucurestilor. Cand aud de semnatura originala a lui Tepes, ne intreaba daca e vorba chiar despre „Dracula”, iar cand li se confirma se ridica imediat de pe scaune si iau pozitia de drepti. In special americanii sunt marcati la vederea acestui document. Am avut mai multe asemenea cazuri, nu stim ce mistica deosebita vad dansii in acea semnatura”, spune profesorul Dumitru Ciuca.
Arhivistica de pe teritoriul actualei Romanii a inceput cu 8.000 de ani in urma. Este vorba despre inscriptiile de pe tablitele de lut descoperite in Ardeal, la Tartaria. Este cea mai veche scriere gasita pana acum, mai veche decat cea sumeriana si reprezinta, se pare, ramasitele unor registre comerciale. Tot registre comerciale reprezinta si arhivele dacice gasite pe tablitele de lut de la Rosia Abrudului. Stramosii nostri foloseau la vremea respectiva alfabetul latin.
In epoca medievala, arhivele erau tinute in cancelariile domnesti si in manastiri. La vremea respectiva, exista un obicei al armatelor de ocupatie de a fura aceste documente si a cere apoi rascumpararea lor.
Arhivistica moderna a inceput in 1831 si 1832, in Tara Romaneasca si Moldova. La aceasta ora, institutia detine o cantitate uriasa de documente, parte in fondul creat de institutii, parte reprezentand colectiile. Din lipsa de spatiu, de la unele institutii documentele nu au mai fost ridicate de la sfarsitul primului razboi mondial, desi, conform legii, documentele se depun la Arhive dupa 30 de ani de la constituire.
Pentru unele manuscrise ar fi nevoie chiar de un muzeu al Arhivelor Nationale, pentru a le pune in valoare unicitatea, deoarece, la aceasta ora, stau ascunse prin depozite. In afara de documentul lui „Dracula”, ar putea intra intr-un asemenea muzeu „Uricul lui Roman Voievod” cu primul sigiliu al Moldovei, in original, caietele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, in care sunt schitele desenate de scriitor in timpul transei spiritiste, la indicatiile Iuliei, fata lui, care era moarta. Dupa schitele primite de pe Lumea Cealalta, Hasdeu a construit celebrul templu spiritist de la Campina.
Apoi, cele cateva formule de blestem din documentele domnesti, prin care voievozii ii obligau pe marii boieri sa respecte legile date de scaunul domnesc. Aceste blesteme oficiale aveau darul de a taia aroganta boierilor fata de domnitor, deoarece nimeni nu avea curajul sa le incalce la acea vreme. Specialistii Arhivelor Nationale pregatesc o carte cu aceasta tema, a blestemelor voievodale. Lucru care va dura, date fiind conditiile de toxicitate in care se lucreaza in depozitul documentelor medievale, mirosul din incaperi fiind din ce in ce mai iute, in masura in care hrisoavele aliniate pe rafturi au o vechime mai mare. Asa e istoria uneori, toxica.
Cele mai noi si cele mai exotice documente ale Arhivelor Nationale sunt microfilme realizate recent la Moscova, dupa arhivele Cominternului.
Incepand cu anul 1995, istoricii nostri au inceput sa viziteze periodic capitala Rusiei pentru a intra in posesia unor informatii clasificate, privind implicatiile serviciilor de informatii sovietice in partidul comunist din Romania. Si au aflat, cu rabdare si bani. „Noi le spunem depistari straine. Pentru cazul documentelor sovietice, pot sa spun ca rusii sunt mult mai flamanzi decat romanii, in general, asa ca acest lucru se reflecta si in relatiile stiintiifice. Cu cateva sute de dolari, cumperi din arhivele lor ce vrei”, ne-a spus zambind profesorul universitar Dumitru Ciuca, consilier stiintific la Arhivele Nationale.

Urmărește-ne pe Google News