Cât de greu se repornește o centrală pe cărbune. Cazul CET Iași, închisă din cauza costurilor uriașe: „Minim 30 de zile, în scenariul optimist”

Repornirea ar presupune mai multe etape complicate, precum găsirea personalului calificat, achiziția combustibilului, repararea instalațiilor, obținerea autorizațiilor și alocarea din bugetele publice ale unor sume importante de bani.

Costurile mari au pus CET II Holboca pe butuci

2022-2023 a fost ultimul sezon rece în care principala centrală electrică de termoficare (CET) a Iașiului a funcționat. Termocentrala, amplasată la limita orașului, pe raza comunei vecine Holboca, este concepută pentru a arde în principal huilă energetică, combustibil pe care municipalitatea îl achiziționa de la furnizori internaționali. Din punct de vedere electric, puterea disponibilă ajungea la 45 MW. 

Contribuția era modestă la scară națională, dar putea deveni relevantă pentru o singură unitate locală, mai ales în perioadele în care sistemul energetic înregistrează deficit. La o putere de 45 MW, CET Iași putea produce într-o singură oră de patru ori energia pe care primăria estima că ar economisi-o într-o noapte prin oprirea sistemului de iluminat public în contextul actualei crize energetice.

Exploatarea pe huilă devenise însă extrem de costisitoare pentru bugetul Iașiului. Pentru ultimul sezon rece în care CET II Holboca a funcționat, Primăria Iași a cumpărat de la Vitol Geneva 154.000 de tone de cărbune la un preț de circa 400 dolari/tonă, ceea ce a însemnat o cheltuială de peste 60 milioane de dolari. 

Contractul nu a fost dus la bun sfârșit, iar municipalitatea este în mijlocul unui litigiu cu o miză financiară apropiată de valoarea acordului inițial de livrare, potrivit informațiilor publicate anterior de Libertatea. Administrația ieșeană și furnizorul elvețian se acuză reciproc de încălcarea condițiilor contractuale.

Calculele greșite ale Primăriei Iași

La vremea respectivă, primăria spera să acopere costurile de achiziție a cărbunelui, cel puțin parțial, prin vânzarea de energie electrică, dar desele întreruperi în funcționarea centralei și fluctuațiile prețurilor de pe piața energiei au redus semnificativ din încasările prognozate. 

În paralel, veniturile obținute doar din livrarea de agent termic populației nu erau suficiente pentru sustenabilitatea centralei pe termen mediu și lung. La Iași, mai sunt racordate circa 22.000 de apartamente la sistemul centralizat de încălzire, ceea ce reprezintă sub 15% din totalul locuințelor existente. În schimb, sistemul alimenta instituții (inclusiv școli și spitale) și agenți economici.

Un alt cost semnificativ era generat de obligațiile europene privind emisiile de gaze cu efect de seră, operatorul fiind nevoit să achiziționeze certificate de dioxid de carbon. Astfel, pentru un singur sezon rece (octombrie – aprilie), costurile aferente certificatelor depășeau pragul de 20 milioane de euro, conform datelor prezentate atunci de primărie.

De ce repornirea CET II Holboca este complicată

Renunțarea la cărbune nu a fost urmată până acum de dezafectarea vechilor instalații, motiv pentru care conducerea operatorului susține că ele ar putea fi reactivate într-o situație excepțională. 

Directorul Termo-Service Iași, Alin Aivănoaei, a declarat pentru Libertatea că o eventuală repornire ar fi totuși complicată și ar presupune rezolvarea mai multor probleme tehnice și de personal. El a estimat că reactivarea centralei ar necesita cel puțin 30 de zile, în scenariul optimist.

„Cea mai mare provocare este lipsa personalului calificat. Dacă în perioada de funcționare a CET II Holboca centrala avea aproximativ 250 de angajați, în prezent au mai rămas în jur de 30. În același timp, meserii esențiale pentru exploatarea unei astfel de capacități – fochiști, sudori, electricieni sau mecanici – sunt tot mai greu de găsit pe piața muncii”, a declarat Alin Aivănoaei.

O altă problemă este timpul necesar pentru efectuarea reparațiilor. CET II Holboca a fost construită în anii 80, iar ultimele investiții importante pe platformă au fost realizate în 2019. Puterea electrică instalată era de 100 MW, însă starea echipamentelor limita puterea disponibilă la aproximativ 50 MW. Potrivit lui Alin Aivănoaei, centrala funcționa, de regulă, la o putere electrică de până la 45 MW.

Noi grupuri de cogenerare și panouri fotovoltaice

În prezent, la Iași funcționează CET I, o centrală pe bază de gaze naturale, cu o capacitate pe partea de energie electrică de doar 4 MW. După oprirea CET II Holboca, CET I a rămas principala unitate activă a sistemului municipal de termoficare și singura centrală a municipalității care mai produce energie electrică în cogenerare. 

Deși nu mai funcționa din luna mai 2023, renunțarea oficială la producția pe cărbune a fost decisă de Consiliul Local în decembrie 2025, înainte ca Primăria Iași să construiască noi capacități menite să o înlocuiască. Astfel de proiecte sunt în licitație abia în această perioadă: în luna septembrie sunt așteptate oferte la două proceduri distincte care presupun instalarea unor grupuri de cogenerare pe gaz, iar valoarea totală a investiției se ridică la 380 milioane de lei, fără TVA, bani asigurați din Fondul pentru Modernizare și de la bugetul local al Iașiului.

Potrivit directorului Termo-Service, noile instalații vor avea o putere electrică totală în jurul a 50 MW. În paralel, recent au început lucrările de amenajare a unui parc solar, destinat autoconsumului, la CET II Holboca: montarea a 14.000 de module fotovoltaice va costa peste 40 milioane de lei. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro