Cât mai are statul de recuperat din șpaga de 6,3 milioane de euro a fostului șef CNAS Lucian Duță. Medicul se compară cu Nicolae Steinhardt
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicul Lucian Duță, fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), condamnat la 6 ani de pușcărie pentru o șpagă de 6,3 milioane de euro, rămâne după gratii la „regim închis”, după ce judecătorii au constatat că n-a depus „suficiente eforturi pentru a dovedi că este compatibil cu un regim de executare mai puțin sever”. Lucian Duță a muncit doar 28 de zile din data de 25 iulie 2022, de când a fost condamnat, iar argumentul că n-a fost sancționat în această perioadă a fost considerat de judecători ca fiind o situație normală, nu una specială.
Cuprins:
Lucian Duță a fost condamnat în vara anului 2022 la câte un an de pușcărie pentru fiecare milion de euro pe care l-a luat șpagă pe vremea când se afla la șefia CNAS, pentru atribuirea unor contracte „cu dedicație” către firmele HP România și Siveco. Unul dintre aceste contracte se referea la implementarea cardului de sănătate.
Găsit vinovat și trimis la pușcărie, Lucian Duță s-a folosit de toate căile extraordinare de atac pentru a obține anularea condamnării, însă a pierdut de fiecare dată.
Libertatea.ro prezintă detalii despre acțiunile întreprinse de Lucian Duță în timpul detenției la Penitenciarul Rahova și ce demersuri fac autoritățile pentru a recupera un „rest” de 2,3 milioane de euro din șpaga fostului președinte al CNAS.
Ancheta a relevat că, din mita de 6,3 milioane de euro, Lucian Duță a luat 800.000 de euro cash și 5,5 milioane de euro prin transferuri bancare în conturi offshore în Elveția și Insulele Antile.
Cât au confiscat autoritățile din șpaga încasată
Până în prezent, autoritățile statului român au găsit 4 milioane de euro din cele 6,3 milioane pe care Lucian Duță le-a luat ca șpagă, ceea ce înseamnă că fostul șef al CNAS mai are ascunși pe undeva 2,3 milioane de euro.
Informația se regăsește în decizia de condamnare din data de 25.07.2022:
„Dispune instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor inculpatului, prezente și viitoare în limita sumei de 2.294.187 de euro (având în vedere că suma totală primită cu titlul de mită de inculpat a fost de 6.300.000 de euro, iar în limita sumei de 4.005.813 euro au fost identificate sumele de bani și bunurile imobile ce fac obiectul măsurilor asiguratorii mai sus- menționate)”.
O contestație la executare formulată de Departamentul Executări Penale al Tribunalului București se află pe rolul Curții de Apel cu termen pe 15 mai 2024.
Instanța ierarhic inferioară a stabilit ca Lucian Duță să rămână cu sechestrul asigurator pe bunurile mobile și imobile până la concurența sumei nerecuperate.
Ce beneficii ar avea medicul la „regim semideschis”
Între timp, fostul șef al CNAS a formulat o cerere de schimbare a regimului de detenție din „închis” într-unul mai puțin sever, care i-ar putea aduce o serie de beneficii.
În cazul regimului închis, camerele de deţinere sunt permanent „sub cheie”, deținuții fiind scoși doar pentru plimbare și servirea meselor, iar munca și activitățile acestora se desfășoară sub pază permanentă.
Dacă ar trece la regim semideschis, Lucian Duță ar avea celula deschisă pe tot parcursul zilei, după apelul de dimineaţă şi până cel mai târziu cu 30 de minute înainte de apelul de seară.
De asemenea, fostul șef al CNAS ar putea munci sau ar putea participa la programe educaționale sub supravegherea personalului neînarmat.
Instanța: „Petentul nu a muncit suficient, deși este apt”
Pe data de 25 ianuarie 2024, Judecătoria Sectorului 5 i-a respins lui Lucian Duță cererea de schimbare a regimului de detenție, pentru următoarele considerente:
- „Contestatorul (…) a fost repartizat să execute pedeapsa în regim închis începând cu data de 25.07.2022, data anterioarei comisii de individualizare a fost 16.08.2022, iar pe parcursul executării pedepsei, contestatorul nu a fost sancţionat disciplinar, a fost recompensat de două ori ultima dată, la data de 17.07.2023 are doar 28,79 zile câștig din muncă, deși este apt, a participat la programe educaţionale și sociale.
- Examinând situația contestatorului condamnat prin prisma acestor dispoziții legale, instanța constată că de la analiza în cadrul Comisiei anterioare și până la data ultimei analize, deținutul nu a fost sancționat, a fost recompensat de două ori, nu a muncit suficient și a participat la programe educaționale.
- Este adevărat că de la ultima analiză, perioadă în care ar fi trebuit să aibă un comportament exemplar, contestatorul nu a fost sancționat și că acesta a fost recompensat, fiind evident faptul că acesta nu depune suficiente eforturi pentru a dovedi că este compatibil cu un regim de executare mai puțin sever.
- De asemenea, mai observă instanța că petentul nu a muncit suficient, deși este apt.
- În opinia instanței, faptul că nu a fost sancționat nu este neapărat un merit, având în vedere că o atitudine de conformare la normele carcerale este sau ar trebui să fie un lucru normal.
- Pe lângă aceste argumente, instanța are în vedere (…) și natura, și mijloacele de săvârșire a infracțiunii pentru care contestatorul a fost condamnat, și anume infracțiunea de luare de mită, infracțiune gravă în opinia acestei instanțe.
- Este adevărat că aceste aspecte au fost avute în vedere deja la stabilirea pedepsei, însă, având în vedere că legea le prevede printre criterii pentru a stabili compatibilitatea cu un anumit regim, este evident că în analiza acestei compatibilități, aceste aspecte prezintă o anumită importanță.
- Constată instanța și faptul că termenul de analiză a fost fixat în mod corect, față de timpul executat în actualul regim de executare, pentru a da posibilitatea contestatorului să se implice activ în activități pentru a obține alte recompense și pentru a menține conduita pozitivă o perioadă suficientă.
- Recompensele obținute ulterior pronunțării încheierii judecătorului de supraveghere nu pot fi avute în vedere la această analiză, urmând a se ține cont de ele la următoarea analiză.
- Față de toate aceste elemente, instanţa constată că, în cauză, contestatorul nu a făcut dovada contrară celor reţinute prin hotărârea contestată, iar temeiurile care au determinat menținerea acestuia în regimul de regim închis de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate nu s-au schimbat, motiv pentru care (…) va respinge contestaţia formulată de contestatorul condamnat (Duță Nicolae Lucian - n.r.), împotriva încheierii nr. 1039/26.10.2023, pronunţată în dosarul nr. 1095/2023 de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului București-Rahova”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 5.
O nouă cerere de schimbare a regimului de detenție poate fi formulată de Lucian Duță după data de 8 aprilie 2024.
Fostul șef șpăgar al CNAS se compară cu Nicolae Steinhardt
Pe data de 28 iunie 2023, Curtea de Apel București i-a respins lui Lucian Duță, definitiv, cererea de revizuire împotriva deciziei de condamnare.
În ultimul cuvânt, pe 20 iunie 2023, fostul șef șpăgar al CNAS a citat din Nicolae Steinhardt, unul dintre intelectualii pe care regimul comunist i-a trimis pe nedrept la pușcărie, după ce a refuzat să-l denunțe pe Constantin Noica:
„A spus Nicolae Steinhardt – despre care puțini știu că avea un doctorat în drept constituțional – că cel mai periculos lucru într-o tiranie e atunci când spui adevărul simplu. Adevărul e că timp de 4 ani, instanțele din România au trimis mii de oameni nevinovați la închisoare. Nu s-a găsit nimeni care să vorbească despre suferința acestor oameni. Tot ce am afirmat astăzi – că sistemul de justiție permite detenția nelegală, că permite erori judiciare, că e arbitrar și aleatoriu – mă face să cred că nu mai e decât un pas până colegii dumneavoastră vor deveni abuzivi! Vă mulțumesc foarte mult pentru răbdarea pe care ați avut-o. Să nu considerați ca asta e vocea unui om frustrat sau arogant. E vocea unui om care suferă”, a spus Lucian Duță în fața magistraților.
A ascuns banii în Elveția și în Insulele Antile
Pe 20 ianuarie 2023, Lucian Duță a pierdut o contestație în anulare la Curtea de Apel București, iar pe 29 martie 2024, Înalta Curte i-a respins recursul în casație.
Lucian Duță se plângea că judecătorii nu i-au aplicat și lui decizia CCR privind prescripția, deși, în decizia definitivă de condamnare, Curtea de Apel București i-a explicat că răspunderea penală în cazul lui se stinge abia în 2025 (prin prescripția generală) ori în 2028 (prin prescripția specială).
Lucian Duţă a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2018, fiind acuzat că, în perioada 2010 - 2012, în calitate de preşedinte al CNAS, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 de euro prin transferuri bancare şi 800.000 de euro în numerar.
Sumele de bani au fost remise lui Duţă fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.
Foto: Ionuț Mureșan
Marica13 28.03.2024, 20:43
Avem un stat slab și căpușat
suparman 28.03.2024, 22:19
Acum inteleg de ce Oana Sivache se crede Navalnîi: pentru că Steinhardt era luat.
Vrajitoarea 28.03.2024, 23:45
E și leneș ?? infractorul. Daca e nevinovat de ce avea atâta bănet .....ce a fost recuperat?! Din munca cinstită probabil ..
pikpik 29.03.2024, 11:28
Ohoo si cati mai sunt ca el incå nedescoperiti
1Gin 29.03.2024, 12:19
Dar dobândă și penalități?