CCR dezbate sesizarea lui Iohannis în cazul Legii privind statutul funcționarului public parlamentar

Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. Președintele susține că actul normativ încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea a fost respinsă de Senat ca primă Cameră sesizată, la data de 8 iunie 2016. Textul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, pe 6 februarie. Este vorba despre o formă diferită față de cea respinsă de Senat, fiind astfel încălcat principiul bicameralismului.

„În forma respinsă de Senat legea reglementa numai modificarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006 în sensul aplicării prevederilor art. 44, 73 şi 73 indice 1 din Legea 7/2006 şi cu privire la personalul de specialitate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente care are acelaşi statut cu cel al personalului din aparatul Parlamentului. (…) Astfel, faţă de forma dezbătută de Senat, se introduce posibilitatea: exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară a unei persoane angajate cu contract individual de muncă; eliberării din funcţia publică parlamentară de şef departament/ director general de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului; actualizării pensiilor de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006 şi calculate până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 59/2017 cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate. Totodată se prevede şi termenul în care decizia de pensionare trebuie comunicată Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz”, se precizează în sesizare.

Articolele la care se referă sesizarea Președinției prevăd, printre altele, posibilitatea ca un funcționar public să poată exercita temporar funcții publice parlamentare de conducere vacante sau ca un şef departament/director general să poată fi eliberat din funcţia publică parlamentară de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului.

O altă prevedere se referă la actualizarea pensiilor de serviciu cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcționarul public parlamentar aflat în activitate.

„Așadar, comparând cele două forme ale legii supuse controlului de constituţionalitate, se poate observa atât existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic, cât şi a unei configuraţii semnificativ diferite, plasând astfel pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ”, arată președintele în sesizarea de neconstituționalitate.

Punct cu punct, sunt demontate modificările aduse Legii funcționarilor publici:

„Prin art. I pct. 2 din legea criticată se introduce în Legea nr. 7/2006  un nou articol, art. 661, ce  instituie o excepție de la art. 66 din același act normativ, în sensul  că se permite eliberarea din funcţia publică parlamentară de şef departament sau de director general, după caz, de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz.

Conform articolului 66 din Legea nr. 7/2006, funcționarul public parlamentar poate fi eliberat din funcţie prin ordin al Secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz,  în ipoteza reorganizării activităţii şi reducerii personalului, ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de un alt funcţionar public parlamentar sau dacă starea sănătăţii fizice sau psihice, constatată de organele competente, nu îi permite acestuia să își exercite atribuţiile. Aceste situaţii sunt limitativ prevăzute de lege.

Mai mult, ca o garanţie în plus pentru stabilitatea funcţiei publice, alin. (3) al aceluiaşi articol prevede pentru primele două ipoteze că funcţionarul public parlamentar poate fi eliberat din funcţie doar dacă există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul structurii Camerei respective.

Din redactarea dispoziţiilor nou introduse – „prin excepţie de la prevederile art. 66” – ar rezulta că eliberarea din funcţia publică parlamentară de şef departament sau de director general poate fi dispusă de secretarul general cu avizul Biroului permanent fără a se avea în vedere cazurile limitativ prevăzute de art.66. Conferirea unei puteri discreţionare secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, de a elibera din funcţie funcţionari publici parlamentari ce deţin funcţii corespunzătoare înalților funcționari publici parlamentari contravine principiului stabilităţii raporturilor de serviciu ale acestora, aşa cum este prevăzut de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 7/2006, aspect de natură să conducă la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie.”

Citește și #salvatipipera | Cum arată intersecția A3 cu Șoseaua Petricani. Când va fi inaugurată autostrada – VIDEO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro