Ce este „drogul zombie” care-i paralizează pe tinerii din Câmpia Turzii. Specialist antidrog: „După comportament, par drogaţi cu etnobotanice”. Primarul spune că ar putea fi clasicul prenadez
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Imaginile șocante cu tinerii filmaţi drogaţi, incapabili să-şi coordoneze corpul, pe străzi din Câmpia Turzii, ridică numeroase semne de întrebare. Ce este "drogul zombie"? Un specialist antidrog cu mare experienţă a declarat pentru Libertatea că, din imagini, tinerii au un comportament similar cu cel al consumatorilor de etnobotanice. Primarul oraşului, Dorin Lojigan, spune că este vorba nu de droguri, ci de "substanţe psihoactive", care ar putea fi foarte bine clasicul prenadez.
Cuprins:
Imaginile de coşmar care fac înconjurul reţelelor de socializare au fost filmate în municipiul Câmpia Turzii, despre care Agenţia antidrog Cluj spunea, într-o conferinţă de presă în vara acestui an, că este oraşul clujean cu cea mai mare implicare în lupta antidrog, după cum spune primarul Dorin Lojigan.
Ce substanţe sunt acelea care îi fac pe tineri să pară adevăraţi "zombie?"
Un specialist antidrog cu mare experienţă a declarat în exclusivitate pentru Libertatea că, potrivit imaginilor publicate pe internet, tinerii au un comportament foarte asemănător celui al consumatorilor de etnbotanice.
Specialistul a ţinut să precizeze că, în pofida faptului că a trebuit să treacă nişte ani înainte ca magazinele care vindeau etnbotanice să fie interzise prin lege, toată lumea trebuie să ştie că substanţele cu efect psihoactiv de tipul etnobotanicelor sunt cel puţin la fel de periculoase ca orice alt drog. Mai mult, pe lângă efectul devastator pe care-l au asupra psihicului, etnobotanicele distrug, încet şi sigur, întregul organism.
Primarul susține că nu sunt droguri, ci înlocuitori
Primarul municipiului Câmpia Turzii, Dorin Lojigan, a declarat că nu ştie ce fel de substanţe au consumat tinerii filmaţi pe străzile oraşului, spune însă că nu sunt droguri în sensul în care acestea sunt definite de lege, ci mai degrabă substanţe cu efect psihoactiv.
"Nu vorbim despre droguri, ci despre substanţe psihoactive. Putem vorbi, spre exemplu, despre prenadez, care în zona Gării de Nord din Bucureşti se foloseşte încă. Despre asta vorbim şi la Câmpia Turzii, nu despre altceva", a declarat Dorin Lojigan pentru Libertatea.
Edilul susţine că în toate filmuleţele care au fost postate pe reţelele de socializare apar în total şase tineri, iar poliţiştii din localitate i-au identificat pe toţi cei şase. Sunt elevi de liceu şi unul singur este din Câmpia Turzii, ceilalţi fiind din oraşe din zonă.
"Consumatorii care au fost filmaţi nu erau din municipiul Câmpia Turzii. Noi, la nivelul oraşului, avem unul sau doi consumatori pe care serviciul de asistenţă socială îi monitorizează. Ceilalţi erau veniţi din oraşele limitrofe, Luduş, Aiud, Unirea, în special din Unirea", spune Dorin Lojigan.
Primarul din Câmpia Turzii spune că nu se justifică eticheta de oraş al drogurilor pentru această localitate, menţionând că la Câmpia Turzii există o strategie antodrg pentru perioada 2017 - 2020 şi că sute de copii de gimnaziu şi liceu participă de anul şcolar trecut la o campanie de prevenire, denumită „Fii responsabil, nu fi reciclabil!".
Adresă către DIICOT
Edilul din Câmpia Turzii a mai spus că a strâns pe un stick toate filmuleţele apărute în spaţiul public şi va cere implicarea DIICOT pentru stoparea fenomenului.
"Am făcut o adresă către cei de la DIICOT în vederea găsirii unei soluţii comune prin care să se stopeze acest fenomen îngrijorător Noi, ca administraţie publică locală, deţinem responsabilitatea pe parte de prevenţie, iar ei se ocupă de partea legală, juridică. Am pus toate acele filmuleţe pe un stick, l-am trimis la DIICOT, i-am informat şi i-am rugat ca împreună să găsim soluţii concrete de stopare a acestui fenomen", spune Lojigan.
Lege prea blândă în cazul substanțelor psihoactive
În cazul substanţelor cu efect psihoactiv, care nu sunt încadrate ca droguri de risc şi mare risc, pedepsele se aplică în baza Legii 194 din 2011.
Actul normativ "privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare", prevede însă pedepse mult prea blânde, având în vedere efectele devastatoare ale acestor produse cu efect psihotrop. Spre exemplu, pedeapsa inițială de opt ani de închisoare a fost schimbată, cu timpul, iar dealerii pot primi cel mult trei ani de închisoare. Având în vedere cuantumul mic al pedepsei maxime, nu este de mirare că mulţi primesc pedepse cu suspendare.
Pedepse cu executare au fost date în special în cazul recidiviştilor, dacă au fost trimişi în juedcată pe această lege.
Mai mult, actul normativ respectiv nu prevede nicio pedeapsă pentru consumatorii de substanţe cu efect psihoactiv, ceea ce înseamnă că, practic, ei nu răspund în faţa legii pentru fapta lor.
Citește și:
