Sâmbătă, în jurul orei 11, Suveranul Pontif va celebra Sfânta Liturghie la Sanctuarul marian din Șumuleu-Ciuc. Mănăstirea franciscană adăpostește o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului și de peste 450 de ani este centrul unuia dintre cele mai mari pelerinaje catolice din Europa.
Deși este o locație necunoscută multor români, mânăstirea are semnificație uriașă pentru comunitatea catolică datorită prezenței unei statui făcătoare de minuni. Sute de mii de credincioși vin în sâmbăta Rusaliilor să se roage la statuia Sfintei Fecioare în cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est.
Șumuleu Ciuc este un cartier al municipiului Miercurea Ciuc, județul Harghita. Aici se află Bazilica Sfânta Maria, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România, conform wikipedia.org.
Istoria Mănăstirii Șumuleu Ciuc
Mănăstirea de la Șumuleu Ciuc aparţine franciscanilor observanţi, iar hramul este cel al Sfintei Fecioare Maria. Lăcașul datează din prima jumătate a secolului XV, când călugării franciscani au construit o biserică în stil gotic, care, în următoarele patru secole, a fost transformată, completată şi reconstruită de mai multe ori.
Prima mențiune a mănăstirii a fost făcută în 1440, prin bula papei Eugen al IV-lea, care spunea că „se permit şapte ani de indulgenţă tuturor celor care sprijină cu orice donaţie biserica aflată în construcţie la Şumuleu Ciuc sau o vizitează în săptămâna sărbătorii vizitei Fecioarei la Elisabeta (2 iulie). Biserica gotică nouă avea inscripţionată pe faţada principală anul 1448, ca data terminării construcţiei”.
Mănăstirea Şumuleu Ciuc adăpostește o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului
Cu toate că vechea mănăstire a trecut prin multe, inclusiv incendierea de către tătari, statuia Fecioarei şi altarul Sfântului Anton au rămas neatinse de flăcări.
Statuii îi sunt atribuite puteri tămăduitoare şi tot mai multe persoane vin la Şumuleu pentru a-i cere ajutorul. Cu această ocazie a apărut și pelerinajul de Rusalii, iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea apare ideea construirii unei biserici de dimensiuni mai mari care să facă față numărului mare de pelerini.
Piatra de temelie a actualei mănăstiri franciscane de la Șumuleu Ciuc a fost pusă în 1804 şi, din cauza lipsei de fonduri, evoluţia execuţiei a fost sporadică şi a fost influenţată de diverse evenimente, cum ar fi foametea, o furtună care a afectat lucrările sau decesul maistrului zidar. Biserica ridicată în stil baroc este sfinţită abia în data de 20 august 1876.
Statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului, sculptată în lemn de tei, este cea mai mare de acest fel din lume. În centrul altarului bisericii şi este primul lucru care-ţi atrage atenţia atunci când păşeşti în lăcaşul de cult.
Statuia o reprezintă pe Fecioara Maria învăluită în razele soarelui, având sub picioare globul pământesc şi luna şi purtând în jurul capului o coroană formată din 12 stele.
Sculptura are o înălțime de 2,27 m, fiind cea mai mare de acest fel din lume. În mâna dreaptă a Mariei se află sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng îl poartă pe Pruncul Iisus, amândoi au capetele încoronate.
Lucrări de renovare la Mănăstirea Șumuleu Ciuc înainte de sosirea Papei
Cu ocazia vizitei Suveranului Pontif la mânăstire au început, în luna aprilie, pregătirile și renovările. Lucrările au implicat repararea tencuielii din incinta altarului și a podiumului, extinderea acestuia, precum și repararea acoperișului. De asemenea, a fost reparată şi crucea apostolică de deasupra altarului care se degradase.
De asemenea, în luna mai, compania Electrica a construit în Șumuleu Ciuc o linie electrică subterană de aproape 1.000 de metri pentru vizita Papei Francisc în România. Investiția s-a ridicat la 1,5 milioane de lei.
Vizita Papei Francisc în România se încheie la Sibiu
Duminică, în a treia zi a călătoriei apostolice, Papa Francisc va merge la Blaj. Acolo, Suveranul Pontif va prezida Sfânta Liturghie de Beatificare a celor șapte episcopi martiri greco-catolici. Beatificarea este o etapă în procesul de canonizare.
După ceremonia de beatificare, Papa Francisc mai are o întâlnire în Blaj, cu comunitatea romă din oraş.
Mai apoi, în jurul orei 17, Papa Francisc va ajunge cu elicopterul pe aeroportul din Sibiu, pentru ceremonia de rămas bun.
Vizita de trei zile pe care Suveranul Pontif o va face în România este cea mai lungă pe care o are într-o ţară europeană.
Administraţia Prezidenţială a anunţat, vineri, oficial, vizita Apostolică a Sanctității Sale Papa Francisc în România, în perioada 31 mai-2 iunie 2019.
„Primind invitația Președintelui României, a Autorităților statului și a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o Vizită Apostolică în țară noastră în perioada 31 mai – 2 iunie 2019”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Potrivit Cotroceniului, cu această ocazie, Sanctitatea Sa va vizita orașele București, Iași și Blaj și Sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc. Programul de călătorie va fi publicat la o dată ulterioară.
Vizita Suveranului Pontif în România era programată în primăvară, însă a fost decalată din cauza faptului că pe 9 mai, România organizează la Sibiu Summitul Uniunii Europene (UE).
Zvonurile că Papa Francisc va efectua o vizită în România au apărut însă încă din 2017. Atunci, primarul Capitalei a anunțat că Papa Francisc vine în România în 2018.
Gabriela Firea a scris pe o rețea de socializare că Suveranul Pontif ne va vizita țara în 2018 însă Arhiepiscopia Romano-Catolică din țara noastră susține că nu există nicio confirmare din partea Vaticanului.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro