Ce este Sindromul Burnout, de care suferă multe vedete din România. Psihologul Libertatea explică de ce apare sindromul epuizării profesionale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce este Sindromul Burnout, de care au mărturisit că suferă multe vedete de la noi - Andreea Bălan, Amalia Năstase și, mai nou, Constantin Diță (Giani din serialul “Las Fierbinți”) -, dar și de peste hotare: Rihanna, Beyoncé, Angelina Jolie, Brad Pitt, Selena Gomez, Justin Bieber, Mariah Carey, Kirsten Dunst, Miley Cyrus, Lady Gaga? Psihologul Libertatea explică pe larg.
Cuprins:
- Activitățile din timpul liber sunt esențiale pentru păstrarea echilibrului psihic
- Pierderea motivației și lipsa încrederii în sine, printre primele semne
- Apar agresivitatea și consumul excesiv de mâncare sau băutură
- Cum se previne și cum se tratează acest sindrom
- Necesită tratament, iar în cazurile grave, psihoterapie!
- Angajatorul ar trebui să fie atent la ce și cât îi cere angajatului
Oricine a traversat perioade în care dispoziția și funcționalitatea socială i-au fost afectate profund de acumulările de oboseală cauzate de activitatea profesională, de lipsa de motivație, de sentimentul că e împovărat de respnsabilități.
Termenul de Sindrom Burnout a fost introdus în literatura de specialitate de psihologul american de origine israeliană Herbert Freudenberger. În limba română se traduce prin Sindromul epuizării profesionale. Este vorba de un sentiment de epuizare fizică și psihică ce își are originile într-o activitate profesională foarte solicitantă sau într-una toxică, prin calitatea interacțiunilor sociale de la birou. Acest sindrom seamănă foarte mult cu nevroza depresivă și cu distimia, fiind nevoie de o diferențiere fină a diagnosticării. Pe scurt, este o depresie ale cărei cauze se află la locul de muncă sau în stilul de muncă. Sindromul Burnout scade productivitatea profesională, iar în plan personal, afectează calitatea interacțiunilor sociale și a dispoziției generale.
Această oboseală cronică profesională poate avea și manifestări fiziologice precum cefalee, migrene, tulburări digestive, insomnie sau un somn de proastă calitate.
Activitățile din timpul liber sunt esențiale pentru păstrarea echilibrului psihic
În România, Sindromul Burnout este cauzat, pe lângă responsabilitățile profesionale solicitante, și de factori pecum lipsa de beneficii personale din activitatea profesională, lipsa de recunoaștere a importanței muncii unui angajat, salarizarea nemulțumitoare și imposibilitatea avansării profesionale. Este ca și cum simți că drumul pe care mergi nu are nici rost, nici destinație satisfăcătoare. Este cazul oamenilor care au acordat foarte multă semnificație vieții profesionale, apoi au fost dezamăgiți de beneficiile acesteia.
Unele vedete autohtone sau internaționale au muncit fără întrerupere ani la rând, iar la final, au conștientizat că acest lucru nu le-a adus beneficiile sperate.
Un alt factor cauzator de Sindrom Burnout este presiunea de la locul de muncă. A lucra într-o tensiune permanentă, cu termene-limită, pe perioade lungi de timp generează, la un moment dat, senzația că “ți s-au consumat bateriile” și ai ajuns la capătul puterilor fizice și psihice.
Pierderea motivației și lipsa încrederii în sine, printre primele semne
Din punct de vedere psihologic, Sindromul Burnout se deosebește de stresul de zi cu zi. Unei persoane stresate nu îi lipsește motivația și nu are senzația lipsei de sens profesional. Cei stresați sunt hiperactivi, doresc să se implice în profesie, iar stresul este doar o urmare a dorinței mari de implicare.
În cazul Sindromului Burnout, există o tendință de lipsă a implicării în muncă, un dezinteres total, o pasivitate emoțională, o pierdere a motivației, a idealurilor și a așteptărilor profesionale. Senzația de eșec, de lipsă a încrederii în sine și de copleșire pune stăpânire pe cel afectat, iar dacă nu ia măsuri și se afundă în această stare, dacă merge pe acest drum o perioadă lungă de timp, se poate ajunge la tulburări comportamentale și atitudinale serioase, similare cu bolile psihice.
Apar agresivitatea și consumul excesiv de mâncare sau băutură
O tendință a celor care suferă de Sindrom Burnout este să se retragă în ei înșiși, izolându-se de ceilalți oameni. Mai poate apărea consumul excesiv de mâncare sau de băuturi alcoolice și chiar consumul de droguri, prin care persoana respectivă încearcă sa compenseze frustrările profesionale.
Oamenii care suferă de Sindrom Burnout mai tind să redirecționeze agresivitatea și frustrarea cu care se încarcă la birou împotriva apropiaților din viața personală. Astfel, ajung la conflicte majore și fară sens cu prietenii, părinții, copiii și partenerii de viață. Conflictele sunt iraționale, apar spontan și frecvent, cauza fiind acumularea tensiunilor profesionale.
Cum se previne și cum se tratează acest sindrom
Având în vedere ritmul impus de activitatea profesională modernă, oricine poate ajunge, la un moment dat, să sufere de Sindrom Burnout, dar cele mai predispuse sunt persoanele care au o rezistență scăzută la oboseală cronică.
Este mai bine ca acest sindrom să se prevină, decât să se trateze. Prevenția voluntară și conștientă se face atunci când persoana în cauză a mai experimentat cel puțin odată manifestările sindromului și cunoaște efectele acestuia. Ca urmare, trebuie să-și acorde mai mult timp pentru hobby-uri, călătorii, sport, ieșit în oraș - orice îi face plăcere și o deconectează/relaxează. Aceste activități echilibrează balanța, reprezintă o contrapondere la munca epuizantă sau lipsită de beneficii personale.
Tot din prevenție mai fac parte alimentația și somnul. Mesele la intervale regulate, calitatea alimentelor și acordarea de timp sufficient pentru somn odihnitor sunt cerințe obligatorii în prevenirea Sindromului Burnout. La fel - deși neglijată de mulți -, activitatea sportivă regulată este foarte importantă și reprezintă un alt factor de combatere a oboselii cronice profesionale.
Necesită tratament, iar în cazurile grave, psihoterapie!
Odată instalat, Sindromul Burnout necesită tratament. Primul pas este scoaterea celui afectat din mediul care i-a provocat căderea psihică, iar asta se face fie conștient, la alegerea persoanei în cauză, fie ca urmare a unei prăbușiri psihologice manifestate prin leșin, incapacitate de a se da jos din pat sau orice altă formă serioasă de nefuncționalitate fizică, psihică sau socială.
În cazuri grave, se recomandă psihoterapia sau medicația, dar în cele mai multe situații, manifestările Sindromului Burnout trec de la sine, o dată ce pacientul își schimbă stilul de viață și elimină cauzele oboselii cornice profesionale.
Sindromul Burnout reprezintă cauza pentru care unii angajați demisionează brusc, fără avertisment și fără o planificare în acest sens, chiar dacă nu au alte oferte profesionale în acel moment.
Angajatorul ar trebui să fie atent la ce și cât îi cere angajatului
O importanță foarte mare în combaterea acestui sindromul o are și atitudinea firmelor angajatoare, iar managerii companiilor ar trebui să înțeleagă că ar avea beneficii majore de pe urma prevenției, deoarece angajații obosiți cronic nu dau randament. O mai mare atenție la raportul dintre ce sau cât i se cere angajatului și ce i se oferă în schimb este primul pas.
Angajaților le revine obligația de a le semnala superiorilor acele aspecte ale activității profesionale care au dus sau pot duce la declanșarea Sindromului Burnout - supraîncărcarea cu sarcini solicitante, ore suplimentare frecvente, cerințe greu de soluționat, termene-limită foarte strânse. În acest caz, se poate cere o reconsiderare a responsabilităților de la locul de muncă.
Pentru a evita despărțirea ireversibilă de locul de muncă, se poate solicita un concediu, cu scopul declarat de a diminua efectele acestui sindrom și de a stabili noi obiective sau direcții de viață pentru viitor.
