Au plătit, dar nu le folosesc. Ce face Ministerul Sănătății cu 8 proiecte de cercetare care să ajute în lupta anti-COVID
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Opt proiecte de cercetare din bani publici, în valoare de aproximativ 1.400.000 de euro, finalizate în septembrie, așteaptă să fie preluate de Ministerul Sănătății pentru a fi folosite în gestionarea pandemiei COVID-19. Deși au fost finanțate strict cu scopul de a ajuta instituțiile publice în lupta cu noul coronavirus în perioada de criză, ele riscă să rămână în sertarele institutelor de cercetare.
Cuprins:
- Un singur proiect finanțat și finalizat a ajuns să fie și folosit
- Produsele rezultate ar putea ajunge în folosință prea târziu
- Aplicația de mobil anti-COVID pentru urmărirea contactelor zace nefolosită
- Au mai rămas două proiecte cu deadline până la finalul anului
- Dronele au rămas la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială
- „Termenele de preluare nu au fost stabilite încă”
- Proiect de 100.000 de euro finalizat, dar nebăgat în seamă de MS
Ministerul Educației și Cercetării a alocat, la sfârșitul lunii martie, 25 de milioane de lei pentru finanțarea a 16 proiecte de cercetare privind limitarea extinderii și combaterea epidemiei de SARS-CoV-2. Dintre acestea, 9 au avut deadline de predare către Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) în luna septembrie 2020.
De aici, proiectele trebuie preluate de „instituțiile responsabile/susținătoare pentru fiecare temă de cercetare”.
Ministerul Sănătății, instituția sub cupola căreia intră aceste proiecte, ar fi trebuit deja să le fi preluat și folosit tocmai în scopul pentru care au fost realizate: lupta anti-COVID. Numai că, deocamdată, proiectele, deși finalizate, zac prin sertare și riscă să devină irelevante.
Un singur proiect finanțat și finalizat a ajuns să fie și folosit
Libertatea a verificat câte dintre aceste proiecte au ajuns deja în instituțiile coordonate de Ministerul Sănătății și a aflat că e vorba doar de unul. Acesta se referă la echipamente inovative pentru cadrele medicale din Spitalul Universitar de Urgență București, care protejează împotriva infectării cu noul coronavirus.
Proiectul a costat 247.755 de euro și a fost coordonat de dr. Alina Popa Cherecheanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila.
<strong>„Echipamentele respective, care înseamnă halat, bonetă, mască și lenjerie de pat pentru pacienți, se află în faza de testare în Spitalul Universitar de Urgență București”, a explicat, pentru Libertatea, doctorița Sânziana Istrate, implicată în acest proiect.</strong>
Produsele rezultate ar putea ajunge în folosință prea târziu
Surse din Ministerul Educației și Cercetării au explicat pentru Libertatea că, în luna decembrie, UEFISCDI dorește să organizeze o masă rotundă cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății pentru a-i convinge să preia produsele rezultate în urma acestor cercetări.
Numai că acest lobby vine după 8 luni de pandemie și două luni de la finalizarea celor mai multe dintre proiectele pentru care ministerul a alocat acești bani în primăvară.
Aceste proiecte ar fi trebuit să ajute instituțiile statului român în plină criză sanitară cauzată de noul coronavirus. Timpul a trecut însă fără ca ele să fie date în folosință.
La acest moment, unele dintre produsele rezultate în urma acestor proiecte riscă să devină aproape irelevante, în valul doi al pandemiei.
Experții estimează că apariția vaccinului anti-COVID va contribui semnificativ la detensionarea sistemului medical și gestionarea mai ușoară a crizei. Două companii cu candidați la vaccinul împotriva COVID (Pfizer și Moderna) au anunțat o eficiență de peste 95% a vaccinurilor dezvoltate.
Aplicația de mobil anti-COVID pentru urmărirea contactelor zace nefolosită
Printre aceste proiecte se numără și aplicația pentru mobil, realizată de Institutul de Științe Spațiale, pe care Libertatea a prezentat-o pe larg în luna august.
Proiectul a costat 165.000 de euro și a trebuit să fie gata în septembrie.
„Este o aplicație de contact tracing care îți spune, ca utilizator, dacă în ultimele 14 zile ai stat în preajma unui infectat. Primul pas este, firește, descărcarea aplicației pe telefon. Odată cu activarea acesteia, vei permite și accesul la utilizarea bluetooth, sistemul pe care îl va folosi pentru a intra în contact cu alte telefoane mobile. Doar cele care au și ele activată aceeași aplicație”, explica pentru Libertatea cercetătorul Mugurel Bălan.
<strong>Contactat de Libertatea pentru a afla ce se întâmplă cu aplicația dezvoltată de Institutul de Științe Spațiale, Mugurel Bălan a spus că nu mai știe nimic și așteaptă un semn din partea Ministerului Sănătății.</strong>
La rândul său, Ministerul Sănătății a direcționat solicitarea Libertatea în care cerea detalii despre noile aplicații către Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Situații de Urgență, care a răspuns că întrebările ziarului nu intră în aria sa de competență.
Mai exact, nicio instituție a statului nu dorește să își asume această aplicație care a fost însă finanțată de stat.
Au mai rămas două proiecte cu deadline până la finalul anului
Libertatea a solicitat un răspuns oficial și din partea UEFISCDI, pentru a lămuri care dintre proiectele derulate sub autoritatea unității de cercetare au început să fie folosite de instituțiile de subordinea Ministerului Sănătății, însă UEFISCDI a evitat un răspuns clar.
„Din cele 9 proiecte, 7 s-au finalizat. Proiectul Dezvoltarea de prototipuri de ventilatoare cu parametri adaptați pentru asistarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 se finalizează la 30.11.2020, iar proiectul Dezvoltarea în regim de urgență a unor instrumente moleculare pentru evaluarea emergenței și re-emergenței COVID-19 se finalizează la 31.12.2020.
Referitor la celelalte întrebări, vă rugăm să luați legătura cu MEC și MS, instituții care au identificat temele și finanțat proiectele; precizăm că instituțiile responsabile/susținătoare pentru fiecare temă în parte se regăsesc în pagina proiectului, după scop”.
Dronele au rămas la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială
Un alt proiect finanțat de Ministerul Educației ca să ajute în pandemie a fost cel legat de realizarea a patru drone care au costat aproape 250.000 de euro.
Șiacest proiect a fost explicat pe larg în Libertatea. La fel ca în cazul aplicației pentru telefon, dronele vor rămâne însă la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Spațială și nu vor fi folosite pentru scopul pentru care ele au fost finanțate.
<strong>„Rămân la noi pentru maturizarea sistemului. Trebuie modificată legislația pentru a se putea zbura cu dronele în spațiul urban”, a declarat, pentru Libertatea, cercetătorul Cătălin Pascale.</strong>
„Termenele de preluare nu au fost stabilite încă”
Același lucru se întâmplă și cu un site, realizat de Academia de Studii Economice, care a costat 103.231 de euro. Site-ul este disponibilaici.
„Am avut o întâlnire cu cei de la Ministerul Sănătății pe 2 noiembrie în care am prezentat rezultatele proiectului. Termenele de preluare nu au fost stabilite încă. Trebuie să ni se spună pe ce servere va funcționa. Site-ul funcționează, se actualizează automat”, a explicat, pentru Libertatea, coordonatorul proiectului, Claudiu Herțeliu.
Proiect de 100.000 de euro finalizat, dar nebăgat în seamă de MS
Un alt proiect de cercetare, coordonat de Academia Tehnică Militară Ferdinand I, se numește ScutCovid, iar prezentarea acestuia se poate citi aici.
„Scopul este realizarea unei platforme virtuale pentru identificarea persoanelor suspecte de COVID-19 sau a altor infecții respiratorii acute cu simptomatologie asemănătoare; analiza continuă a datelor colectate și livrarea de mesaje personalizate către grupurile de risc. Platforma va consta dintr-o aplicație web, o aplicație pentru smartphone-uri și o aplicație de analiză, monitorizare, comunicații și livrare a mesajelor personalizate”, susțin cercetătorii proiectului pe site.
Proiectul a costat 103.231 de euro și nici acesta nu a fost preluat de Ministerul Sănătății.
Libertatea a încercat să-l contacteze pe ministrul sănătății, Nelu Tătaru, pentru a afla de ce ministerul nu a preluat încă proiectele finalizate, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la mesaje.
Nici Ministerul Sănătății nu a răspuns, până la ora publicării acestui text, la o nouă solicitare transmisă de ziarul Libertatea.
