Ce s-a întâmplat cu tablourile furate de români dintr-un muzeu din Rotterdam, la patru ani de la „jaful secolului”

Picturile  sustrase sunt „Tête d’Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Acesta a fost considerat cel mai spectaculos furt de artă din ultimii ani și a fost opera unui grup infracţional alcătuit din mai mulți români. Radu Dogaru și complicele său, Eugen Darie, autorii jafului, au fost condamnați la șase ani și opt luni de închisoare. La jaf a participat și Adrian Procop, și ei au fost ajutați ulterior și de Alexandru Bitu, Petre Condrat și mama lui Radu Dogaru, Olga.

Radu Dogaru și Eugen Darie au recunoscut, în 2012, că au furat cele șapte picturi din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, declarând că sistemul de securitate al muzeului era extrem de slab. Cei doi au intrat pe o ieșire de urgență a muzeului, le-au smuls de pe pereți și s-au făcut nevăzuți în doar 2 minute si 48 de secunde.

Au fost arse într-o sobă

Avocatul lui Dogaru le-a povestit judecătorilor că măsurile de securitate erau practic inexistente în muzeu și că au reușit să intre doar cu ajutorul unei șurubelnițe. Ei au adus tablourile în România, ascunse în trei fețe de pernă și au încercat să le vândă în nenumărate rânduri fără succes. Cu toate acestea,  picturile s-ar putea totuși să nu fie recuperate niciodată pentru că se pare că acestea au sfârșit arse într-o sobă.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea, pentru a șterge dovezile.

Ulterior,  aceasta şi-a schimbat declaraţia, spunând că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior în declaraţie dată în faţa procurorilor.

Potrivit expertizei realizate de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie 2013, de la locuinţa Olgăi Dogaru, din comuna Carcaliu, județul Tulcea, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Cel mai mediatizat jaf pe plan mondial

Jaful românilor a devenit unul dintre cele mai mediatizate furturi de opere de artă pe plan mondial.

Subiectul a ajuns în paginile principalelor ziare şi televiziuni străine, cum ar fi: New York Times, The Guardian, Huffington Post, BBC, CNN, Le Figaro, Le Point, Der Spiegel. Mai mult, ediţia tipărită din  27.07.2013 a cotidianului New York Times a avut pe copertă un articol, intutlat „A Trail of Masterpieces and a Web of Lies, Leading to Anguish”, care descria derularea evenimentelor principale din „jaful secolului”, într-o manieră alertă, cinematografică, prezentând principalii ”eroi„ implicaţi în acest caz, precum şi satul Carcaliu, care a devenit background principal al acţiunii, din momentul în care Olga Dogaru, mama unuia dintre suspecţi, a declarat că a ars tablourile într-o sobă.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Subiect de film

Fotograful Cristian Movilă şi regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu au anunțat în 2013 că se gândesc să facă împreună un proiect de lung-metraj care să redea pas cu pas afacerea palpitantă a românilor,  care a dus la posibila dispariţie prin ardere a unor opere de artă a căror valoare depăşeşte, conform experţilor, 18 milioane de euro.

Urmărește-ne pe Google News