Cel mai bizar puci. Președintele unei țări este suspectat că a pus la cale o lovitură de stat împotriva sa pentru a nu-și recunoaște înfrângerea în alegeri

„Armata știe că are un lider suprem”, s-a lăudat Umaro Sissoco Embaló (53 de ani) la începutul acestei luni, referindu-se, desigur, la el. „Armata începe să-și înțeleagă rolul și locul în Republică”, a afirmat el într-un interviu acordat ulterior săptămânalului Jeune Afrique. Totuși, conform versiunii oficiale, acest „lider suprem” a fost arestat miercuri de către armată, care a preluat conducerea țării prin intermediul unui Înalt Comandament pentru Restaurarea Ordinii.

Mulți se întreabă ce se petrece de fapt în Guineea-Bissau. A fost prea optimist Umaro Sissoco Embaló în evaluarea legăturilor sale cu armata sau este vorba de un complot pus la cale chiar de el împreună cu liderii militari ai țării vest-africane? De la sfârșitul domniei lui João Bernardo Vieira, asasinat în 2009, niciun șef de stat din Guineea-Bissau nu a îndeplinit mai mult de un mandat. Însă Umaro Sissoco Embaló a crezut că și-a făcut o cale ușoară către realegere prin eliminarea celui mai serios rival al său, Domingos Simões Pereira, liderul opoziției și liderul partidului istoric PAIGC, care a condus țara spre independență în 1974. Instanțele controlate de Umaro Sissoco Embaló nu i-au permis lui Domingos Simões Pereira să candideze sub pretextul că și-a depus candidatura prea târziu.

Alegeri care s-au întors împotriva președintelui

Alegerile organizate duminica trecută în Guineea-Bissau s-au desfășurat pașnic. Aproape 65% din cei 860.000 de alegători înscriși în registrul electoral s-au prezentat la urne, o prezență la vot încurajatoare pentru această țară de aproximativ două milioane de locuitori și cu instituții democratice fragile. Cu toate acestea, situația a scăpat de sub control marți, când Umaro Sissoco Embaló și principalul său adversar, Fernando Dias da Costa, au revendicat victoria în primul tur. Rezultatele provizorii urmau să fie anunțate joi, dar un grup de lideri militari a revendicat miercuri preluarea puterii până la reinstaurarea ordinii și a suspendat procesul electoral.

Vom ști vreodată cine a câștigat cu adevărat aceste alegeri? Unii observatori și membri ai societății civile îl suspectează pe Umaro Sissoco Embaló că a înscenat o lovitură de stat pentru a anula alegerile care, împotriva tuturor așteptărilor, nu îi erau favorabile. „Disperat din cauza rezultatelor alegerilor, Umaro Sissoco Embaló, în complicitate cu generalul Biague Na Ntan, șeful Statului Major al Forțelor Armate, a decis să simuleze o lovitură de stat prin intermediul unui grup de miliții legate de Președinție”, a acuzat Frontul Popular, o platformă a opoziției. „Această manevră are ca scop împiedicarea publicării rezultatelor alegerilor”, a adăugat Frontul Popular.

O lovitură de stat „prietenoasă”

Liderul juntei, generalul Horta NTam, este considerat un apropiat al lui Umaro Sissoco Embaló. Oare l-a trădat pe „liderul său suprem” sau a cooperat, de fapt, cu el? Generalul a depus joi jurământul ca „președinte de tranziție” pentru cel mult un an. Ceremonia a fost organizată sub strictă securitate, la sediul armatei.

În timpul scurtei sale presupuse detenții, președintele „demis” a fost „bine tratat”, susțin liderii loviturii de stat. „Merită să menționăm că a fost o lovitură de stat destul de blândă, ca să nu spunem prietenoasă”, a glumit ziarul LObservateur Paalga, din Burkina Faso. Miercuri, la prânz, însuși președintele Guineei-Bissau l-a sunat pe François Soudan, redactorul-șef al Jeune Afrique, pentru a-l anunța despre arestarea sa. Câteva ore mai târziu, a fost contactat de France 24. „Am fost într-adevăr înlăturat de la putere”, a repetat el. „Nu pot să zic prea multe, altfel îmi vor confisca telefonul. În prezent sunt la sediu”, a adăugat președintele „demis și arestat”. Joi seara, Umaro Sissoco Embaló a sosit la Dakar la bordul unui avion pus la dispoziție de autoritățile din Senegal.

Opoziția nu crede în versiunea oficială prezentată de Umaro Sissoco Embaló. În timpul mandatului, el s-a plâns de trei presupuse tentative de lovitură de stat. În februarie 2022, a susținut că un grup de „răzvrătiți” a atacat complexul guvernamental, iar el s-a „baricadat în biroul său, cu un Kalașnikov în mână”. În decembrie 2023, președintele Embaló a invocat o lovitură de stat „condusă de Garda Națională”, cu „complicitate politică”, în scopul dizolvării Adunării Naționale, dominate de partidul de opoziție PAIGC. Guineea-Bissau este de atunci fără parlament, iar președintele guvernează prin decret. În octombrie anul trecut, Umaro Sissoco Embaló a denunțat din nou o „tentativă de lovitură de stat pentru a împiedica alegerile”. „Acest lucru nu se va mai întâmpla”, a promis el în ajunul alegerilor.

Mătura din campanie

Merită de menționat că Umaro Sissoco Embaló vorbește mult și în cel puțin șapte limbi. Darul său de a vorbi îl definește ca politician. Se pare că nu există niciodată un moment de plictiseală la mitingurile omului pe care susținătorii săi îl numesc „General do Povo” („Generalul Poporului”). În ultimele săptămâni, candidatul la președinție a urcat pe scenă cu o mătură în mână pentru a „curața totul”.

În public, Umaro Sissoco Embaló, un musulman căsătorit cu o creștină, se prezintă adesea ca fost militar cu gradul de „general de brigadă”. Perioada petrecută în armată pare să fi fost destul de scurtă și a fost urmată de studii superioare la Lisabona (relații internaționale), Madrid (științe politice) și Tel Aviv (securitate). În anii 1990 și 2000, Embaló a călătorit, a făcut afaceri și a stabilit conexiuni pe oriunde a putut. A câștigat mai ales încrederea președintelui din Burkina Faso, Blaise Compaoré. De asemenea, a reprezentat un fond de investiții din Libia pe vreemea dictatorului Muammar al-Gaddafi. În Guineea-Bissau, a consiliat simultan mai mulți miniștri. Președintele José Mário Vaz l-a numit prim-ministru în 2016 – funcție pe care a exercitat-o mai puțin de un an.

O inaugurare forțată

Victoria din alegerile prezidențiale din 2020 a fost o surpriză. Embaló își crease propriul partid cu doar un an înainte, cu aproximativ 15 disidenți din PAIGC. El s-a calificat în turul doi cu 28% din voturi, cu 12% mai puțin decât Domingos Simões Pereira. Totuși, ar fi a reușit să reducă diferența cinci zile mai târziu, învingându-și la limită adversarul cu 53% din voturi, conform rezultatelor anunțate de Comisia Electorală. Perdantul a invocat fraude, a făcut apel la Curtea Supremă și a cerut renumărarea voturilor. Criza post-electorală a paralizat țara timp de două luni, până când Umaro Sissoco Embaló a depus jurământul la un hotel din capitală, pe 27 februarie 2021. Jumătate dintre parlamentari, care îi erau ostili și au refuzat să-i recunoască victoria, au boicotat această ceremonie de inaugurare organizată în mod forțat.

Pentru Embaló, nerăbdător să termine criza politică și să înceapă să guverneze, nu conta. Noul președinte intenționa să reabiliteze imaginea internațională a Guineei-Bissau, o fostă colonie portugheză cu un trecut violent și descrisă acum în mod regulat drept un narcostat. „Există țări mici, dar nu există state mici”, îi plăcea lui să repete. Guineea-Bissau este o poartă de intrare notorie pentru cocaina columbiană, al cărei trafic (destinat Europei) alimentează o mare parte a elitei politice și militare.

„Eradicarea completă a traficului de droguri este imposibilă, dar acesta a scăzut foarte semnificativ; a fost eliminat în proporție dee 90%”, a pretins Umaro Sissoco Embaló cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Un raport publicat de ONG-ul Global Initiative Against Transnational Organizated Crime afirmă contrariul: „Piața cocainei din Guineea-Bissau este din nou în plină expansiune și a devenit, fără îndoială, mai profitabilă ca niciodată în istoria țării”. „Economia drogurilor” este „legată inextricabil de politica machiavelicică a micului stat vest-african”, notează autorii raportului, avertizând pe măsură ce se apropiau alegerile: „Tulburările dintr-o zonă au repercusiuni în cealaltă. Comerțul lucrativ cu cocaină este liantul care ține laolaltă constelația de alianțe instabile de putere din cadrul structurii de protecție a elitei din Bissau. Când acest liant slăbește, structura se fracturează, echilibrul se rupe și izbucnește violența”. Miercuri, liderii loviturii de stat și-au justificat preluarea puterii pe motiv că au descoperit un „plan de destabilizare a țării cu implicarea baronilor naționali ai drogurilor”.

„Îmi place ordinea”

În numele luptei împotriva traficului de droguri, Umaro Sissoco Embaló a îngrădit semnificativ libertățile civile, suprimând fără milă vocile critice. „Situația drepturilor omului este catastrofală în toate domeniile”, a remarcat Bubacar Turé, președintele Ligii Guineene pentru Drepturile Omului, într-un interviu acordat pentru Afrique XXI în ajunul alegerilor. „Acest regim nu agreează libertățile fundamentale, în special libertatea presei și libertatea de exprimare. Mai mulți jurnaliști au fost arestați, răpiți și brutalizați”, a acuzat Bubacar Turé. Președintele Embaló răspuns într-un interviu acordat pentru Jeune Afrique: „Nu sunt un dictator, departe de asta. Dar îmi place ordinea”.

Joi, Uniunea Africană a condamnat fără echivoc lovitura de stat din Guineea-Bissau și a cerut eliberarea imediată și necondiționată a lui Embaló (care nu ajunsese încă în Senegal). Omologii săi vest-africani din ECOWAS – care îl numesc „Kim Jong-un” sau „Fiul” – și-au reafirmat „toleranța zero față de schimbarea neconstituțională a guvernului”. După Mali, Guineea, Burkina Faso și Niger, Guineea-Bissau este al cincilea stat membru al organizației vest-africane care experimentează o lovitură de stat în ultimii cinci ani. „Această tradiție, pe care am depășit-o din anii 1980, revine și este inacceptabilă”, a declarat Umaro Sissoco Embaló în 2023.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE