Cele două mari preocupări pe care le-a avut Donald Trump înainte de a ordona atacul împotriva Iranului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele american Donald Trump a avut două mari preocupări în privința lansării unui atac împotriva instalațiilor nucleare ale Iranului, și anume ca loviturile să fie decisive și Statele Unite să nu intre într-un război de lungă durată, cu numeroase victime umane, dezvăluie surse citate de CNN.
Cuprins:
Opțiunile de atac, pregătite acum câteva luni
Administrația Trump a depus eforturi considerabile pentru a-și ascunde planul de atac împotriva Iranului. Anunțul precum că Trump ar avea nevoie de două săptămâni pentru a lua o decizie finală a făcut parte aparent dintr-o tactică de a „umbri planurile de atac”. Cu toate acestea, oficiali americani de rang înalt spun că Trump a amânat luarea unei decizii finale până sâmbătă.
Însă discuțiile serioase despre posibile opțiuni de atac împotriva Iranului au început între Trump și membrii echipei sale de securitate națională la începutul lunii iunie, când directorul CIA, John Ratcliffe, l-a informat pe președintele american despre evaluarea agenției sale conform căreia Israelul era gata să atace imediat regimul de la Teheran.
Opțiunile alăturării în campania militară israeliană fuseseră elaborate cu luni înainte, iar consilierii președintelui se puseseră deja de acord între ei înainte de a le prezenta lui Trump. În săptămâna premergătoare atacului, președintele american s-a reunit zilnic cu echipa sa de securitate națională.
Asigurările primite de președintele american
Donald Trump a avut două preocupări principale: ca un atac american să fie decisiv în distrugerea instalațiilor iraniene puternic fortificate, inclusiv în cazul uzinei subterane de îmbogățire a uraniului de la Fordow; și ca Statele Unite să nu fie antrenate într-un război îndelungat, cu numeroase victime umane.
În ceea ce privește primul punct, oficialii de securitate s-au arătat încrezători în capacitatea bombelor americane de a penetra buncărele iraniene. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, a declarat că o evaluare preliminară arată „daune și distrugeri foarte mari” la cele trei situri nucleare iraniene atacate.
Cu toate acestea, generalul Caine a menționat că va fi nevoie de timp pentru a determina impactul final al atacurilor americane asupra capacităților nucleare ale regimului de la Teheran.
Însă, în ceea ce privește al doilea punct, referitor la un război îndelungat, oficialii de securitate nu i-au putut garanta lui Trump că ar putea fi evitat, totul depinzând de modul în care și-ar alege Iranul represaliile. Lipsa acestor garanții l-a făcut pe Trump să ezite în privința lansării atacului.
Orientul Mijlociu, într-o perioadă și mai imprevizibilă
Trump a părăsit clubul său de golf de la Bedminster sâmbătă după-amiază și s-a întors la Casa Albă pentru o nouă întâlnire pe chestiuni de securitate națională.
Statele Unite au transmis Iranului, prin canale private, că atacurile ordonate sâmbătă de Trump vor fi limitate și că nu sunt planificate altele, spun două surse.
Totuși, declarația făcută de Trump sâmbătă seara, după atacuri, în care a avertizat cu acțiuni „mult mai puternice” dacă Iranul va riposta, subliniază imprevizibilitatea perioadei pe care președintele Statelor Unite a început-o în Orientul Mijlociu, notează CNN.
Benjamin Netanyahu știa decizia lui Donald Trump
Armata americană a atacat trei instalații nucleare iraniene: Fordow, Natanz și Isfahan. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a revendicat un succes „incredibil și copleșitor”, care a spulberat ambițiile nucleare ale Iranului într-o operațiune ce a implicat 14 bombe antibuncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de avioane militare, printre care șapte bombardiere B-2.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a aflat despre atacul Statelor Unite asupra siturilor nucleare iraniene „cu cel puțin 24 de ore înainte”, a declarat un oficial israelian pentru The Times of Israel.
Potrivit acestui oficial, Israelul nu se așteaptă la o escaladare drastică din partea Iranului. El a dat asigurări că Israelul este gata să pună capăt operațiunii împotriva Iranului dacă regimul de la Teheran este de acord să renunțe la programul său nuclear.
Marco Rubio cere discuții directe între SUA și Iran
Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut negocieri directe între Statele Unite, dând asigurări că administrația Trump este „pregătită să discute cu ei (iranienii - n.r.) mâine”.
Rubio a reiterat că Iranul are dreptul la un program nuclear civil, dar nu și la îmbogățirea uraniului până la nivelul producerii unei bombe atomice.
„Regimul iranian ar trebui să se trezească și să spună: «OK, dacă vrem cu adevărat energie nucleară în țara noastră, există o modalitate de a o face». Această ofertă este încă valabilă. Suntem pregătiți să discutăm cu ei mâine și să începem să lucrăm la asta”, a declarat Rubio la Fox News.
Vicepreședintele Vance face presiuni pentru diplomație
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat că administraţia Trump speră acum să urmeze o cale diplomatică în relaţia cu Iranul.
„Nu dorim să prelungim acest conflict sau să-l extindem mai mult decât este deja. Vrem să punem capăt programului lor nuclear”, a spus Vance în emisiunea „Meet the Press with Kristen Welker”, de la NBC News.
„Vrem să vorbim cu iranienii despre o înţelegere pe termen lung”, a adăugat vicepreședintele american.
costelu 23.06.2025, 08:50
Singura preocupare era să evite al treilea război mondial, cum l a convins pe Putin să nu intervină , e interesant de aflat.