Cîțu anunță apocalipsa: „Prăbușirea economiei nu mai poate fi evitată”. Un expert îi răspunde: Planeta este de trei ani în criză

Cîțu a scris pe Facebook, joi, că această prăbușire a economiei nu mai poate fi evitată acum și a venit cu un plan de zece măsuri care „să garanteze revenirea puternică a economiei din partea a doua a anului 2023”.

Reducerea contribuțiilor și menținerea deficitului

Între măsuri se află reducerea contribuțiilor cu cinci puncte procentuale, dar și menținerea deficitului bugetar.

Concomitent, fostul lider PNL vrea accelerarea reformelor în sectoarelor de pensii, salarii în sectorul bugetar și administrație, astfel încât România să bifeze toate jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și să primească bani europeni.

Investiții de 7% din PIB

Cîțu mai enumeră realizarea de investiții în valoare de 7% din Produsul Intern Brut (PIB), rambursarea TVA și decontarea la timp a concediilor medicale.

De asemenea, el cere și atragerea de investitori în companiile de stat.

Alte măsuri vizează comerțul și alocarea banilor.

„Orice interdicție aplicată exporturilor o să fie imediat contracarată cu interdicții pentru exportul unor bunuri în România. Acest lucru va duce la penurie, creșteri de prețuri și falimentul unor companii”, scrie fostul premier.

Cîțu mai cere și alocarea resurselor în economie pe baza prețurilor formate în economie, „nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni”.

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Bența: „Nu poți să reduci taxele și să păstrezi deficitul”

Consultantul fiscal Adrian Bența îl contrazice pe Cîțu. Acesta spune că toată planeta este deja în criză din 2019, de dinainte de pandemie.

„În primul rând suntem deja într-o criză, care a început în 2019, a fost accentuată de pandemie în 2020, iar acum avem o criză a costurilor. Acestea tot în buzunarul cetățenilor vor ajunge. E posibil ca această criză să se accentueze la nivel global. Băncile centrale majorează rata dobânzii de referință pentru a reduce inflația. Dar dobânzile mai mari scumpesc creditele atât pentru persoanele fizice, cât și pentru investiții. Scumpești creditul, scumpești și investițiile, care vor fi mai puține. Scopul e bun, dar există efecte colaterale. Toate sunt cumulate”, a declarat Bența pentru Libertatea.

Expertul mai spune că reducerea contribuțiilor ar duce la creșterea cu 5% a salariilor angajaților, însă spune că nu se poate face acest lucru cu menținerea deficitului bugetar.

Este foarte bună o reducere a contribuțiilor cu 5%, angajații ar beneficia practic de o creștere cu 5% a salariilor care să compenseze măcar parțial inflația. Însă nu poți să reduci deficitul și să scazi și taxele.

Adrian Bența:

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

România are o țintă de deficit bugetar de 6,2% în acest an. Deficitul bugetar este diferența între veniturile și cheltuielile guvernului.

Acesta este deja pus sub presiune de o serie de cheltuieli care nu au fost luate în calcul atunci când a fost realizat proiectul de buget, precum cheltuielile cu compensarea pe un an a facturilor la energie și gaze.

Vine un pachet de măsuri de 17,5 miliarde de lei

Mai mult, Coaliția de guvernare analizează implementarea unui întreg pachet social în valoare de 17,5 miliarde de lei, conform Radio Europa Liberă. Acesta va crește din nou presiunea pe deficitul bugetar.

Unele dintre măsuri au fost amintite zilele trecute de către liderul PSD Marcel Ciolacu.

Între acestea se află acordarea unor vouchere de 50 de euro pentru românii cu venituri mici, dar și decontarea unei părți din accizele la motorină pentru transportatori și creșterea normei de hrană pentru pacienții internați în spitale de la 11 la 22 de lei pe zi.

Alte măsuri agreate nu includ cheltuieli bugetare, dar au impact asupra economiei și populației: plafonarea prețurilor la polițele RCA și amânarea ratelor la bănci.

Urmărește-ne pe Google News