Oraşul în care oamenii se trezesc noaptea ca să facă duş sau ca să spele rufe la maşină. „Problema se va rezolva când voi schimba toată conducta. Sper ca la anul, pe vremea asta, să termin”, spune preşedintele CJ Neamţ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din cauza secetei prelungite și a unei conducte ruginite, mii de locuitori din Târgu-Neamţ şi din cinci comune ale judeţului se confruntă, de trei luni, cu o criză a apei. Compania judeţeană ApaServ a anunţat că vrea să înlocuiască o bucată de 4 km de conductă, pe tronsonul critic, însă preşedintele CJ Neamţ spune că asta nu va rezolva total problema, pentru că toată ţeava e veche și subdimensionată.
Cuprins:
Bidoanele cu apă de la toaleta din curtea lui Ion Creangă
Din Ozana cea frumos curgătoare ce lipeşte Humuleştiul de Târgu-Neamţ n-a mai rămas decât un fir de apă pe care un pescar, rătăcit prin albia secată, îl trece acum la pas. Seceta a înghiţit cu totul râul în care Creangă mergea la scăldat şi a golit puţurile din care se alimentează oraşul. Iar puţina apă ce a mai rămas se risipeşte pe câmpuri, prin găurile unei conducte vechi de peste 20 de ani.
De prin iulie, apa e mai mult oprită la robinetele din Târgu-Neamţ. Iar atunci când vine, n-are presiune și deci nici putere să urce până la etajele superioare ale blocurilor. Pe străzile din oraş, compania ApaServ a amplasat, din loc în loc, mai multe recipiente de câte 1.000 de litri cu apă menajeră. Pentru toalete și pentru spălat vase.
La doi pași de Ozana, în curtea casei unde a copilărit Ion Creangă, sunt două bidoane albastre, de câte 200 de litri. Amplasate, strategic, lângă toaletele destinate vizitatorilor. Vin cam 50 de turişti pe zi, majoritatea de departe, cu autocarele, ca să vadă unde a copilărit Nică a lui Ştefan a Petrei. Ş-apoi, după ce dau de anunţul de la intrarea în toalete: „Atenţie! Nu este apă!”, oamenii descoperă şi cum se trăia în acele vremuri.
Doi paşi mai sus e şcoala unde Creangă învăţa şi omora muştele cu ceaslovul. Marţi, 6 octombrie, în ziua în care am mers la Târgu-Neamţ, directoarea colegiului ne-a asigurat că aveau de la reţea. Dar cele patru recipiente de câte 1.000 de litri ale ApaServ rămăseseră în curte, chiar în spatele toaletelor, în aşteptarea unor zile mai puţin norocoase.
În Humuleşti e la fel ca şi în curtea lui Creangă. N-au apă decât cei care au apucat să-şi sape singuri puţuri în curte, iar pe străzile din cartier, ApaServ a adus mai multe cuburi de câte 1.000 de litri.
Au, n-au bani, oamenii sunt nevoiţi să-şi cumpere apă îmbuteliată, ca să nu moară de sete. Iar pentru spălat rufe, „strângem apă de la ploaie. Curge de pe casă, vine într-un butoi, şi de acolo o ia soţia şi spală la mână, în albie”, ne spune domnul Costică, un localnic de 71 de ani.
E supărat că, deşi două săptămâni n-a avut apă deloc, a primit factura întreagă: „70 de lei, cu tot cu comisionul de 4 lei pe care-l iau, pentru că facturează. Pentru o lună, două persoane. Consum estimativ, fără să citească. Și noi n-avem apă”, se plânge bărbatul. Conştiincios, dar mai ales temător să nu primească penalități de întârziere, el a achitat factura „în scurt timp”, adică a doua zi.
Cum vine apa: „seara - puţin, noaptea - puţin mai multă, ziua - deloc”
Peste pod de Ozana, în partea cu blocuri a oraşului Târgu-Neamţ, apa a început să apară timid pe la robinete. Dar n-are presiune şi e leşinată. „Mai mult lată”, râde un frizer cu salonul la parterul unui bloc, după ce deschide robinetul. De când cu criza apei, tunde doar pe uscat şi nu mai are printre servicii opţiunea - „spălat părul”.
Marius, bărbatul de pe scaunul frizerului, are 39 de ani şi e unul dintre ghinioniştii care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor din oraş. Căci la III şi IV nu ajunge apa deloc, nici când vine.
„Eu stau la III”, oftează Marius. „Ca să fac un duş sau ca să bag maşina de spălat, mă trezesc la două noaptea. Doar atunci pot să prind apa, când ceilalţi vecini dorm. Apoi, mai aţipesc câteva ore şi la 5:30 plec la serviciu”.
Criza apei a schimbat bioritmul multora din cei 18.000 de locuitori ai oraşului Târgu- Neamţ. Toată viaţa oamenilor se învârte acum în jurul presiunii de la robinet. „Noaptea, dacă mă duc până la baie şi văd că este apă, soţia se scoală şi dă drumul la maşina de spălat. Cum e asta? Noi apă avem aşa: seara - puţin, noaptea - puţin mai multă, ziua - deloc”, spune Vasile, de 79 de ani. Stă la etajul II, dar blocul lui e în pantă şi asta echivalează cu „etajul IV, în zona de jos a oraşului”, calculează el.
Ana are 71 de ani şi locuieşte la casă, dar tot nu doarme noaptea, de grija apei. „Mă scol şi verific dacă a venit, ca să bag mașina de spălat”, mărturiseşte ea. „Pentru WC şi astea, noroc că am pus o pompă. Am fost inspirată, am văzut la altcineva. Iau de acolo şi pun la WC, cu găleata. I-am dus şi unui vecin apă cu găleata, ca să spele vasele, într-o zi în care n-a fost deloc-deloc. Nici cu Ceauşescu n-a fost aşa de mizerabilă treaba”, e convinsă femeia.
Agripina are 85 de ani, locuieşte la etajul II și tot noaptea spală, „când vine presiunea mai mare, că altfel nu merge maşina”, spune ea. Tot atunci, „reţin totdeauna apă. M-am aprovizionat cu căldare, cu bidoane de 10 litri”. La Târgu-Neamţ, regula feng shui-ului nu stă în balansul energiilor, ci într-o rezervă cât mai mare de recipiente pline, păstrate în baie. Pentru că nu se ştie niciodată când rămâi fără apă la toaletă sau pentru o minimă igienă corporală.
„Săptămâna trecută n-a fost deloc apă”, spune Elena, de 59 de ani. Stă la etajul III şi s-a întors din Italia acum două săptămâni. Însă abia acum, mărturiseşte ea, „am reuşit şi eu să fac un duş, ca oamenii. În rest, m-am spălat la lighean, cu apă plată pe care am cumpărat-o. Ce era să fac?”.
Acum două săptămâni, un hotel din oraş a anunţat, pe o reţea de socializare, că pune la dispoziţia oamenilor, gratuit, o cameră cu baie în care ei pot face duş. Până acum, au venit peste 50 de persoane, spune managerul hotelului.
Afacerea cu puţuri din Agapia și aerul de pe conductă care umflă facturile
Nu doar oraşul Târgu-Neamţ, ci şi cinci comune din aceeaşi zonă (Vânători-Neamț, Răucești, Agapia, Bălțătești și Grumăzești), racordate tot la ApaServ, sunt afectate de lipsa apei.
În Agapia a înflorit afacerea cu puţuri. De mai bine de două luni, de când nu e apă deloc, cei care forează prin curţile oamenilor n-au mai plecat de acolo. Marius are 34 de ani, locuieşte în sat şi are un camion cu care aduce tuburile. „O fântână e 650 de lei metrul. Şi sunt unii care au găsit şi la 25, şi la 30 de metri apă. Alţii n-au găsit deloc. Sau au săpat la 20 şi ceva de metri şi au găsit un metru şi un pic de apă. Adică, un tub... Dar ce se întâmplă cu oamenii care nu au posibilitatea să-şi facă fântână?”, se întreabă bărbatul, retoric.
Iar pe drum trece un răspuns. Un localnic ce ne mărturiseşte că nu şi-a făcut fântână, „pentru că n-am bani. Pensionarii n-au bani. Sunt de pastile, de altele...”. Ce face el ca să nu moară fără apă? Îşi ia de la fântânile pe drum, „cu găleţile, câte oleacă, câte 5 kile de apă, că nu pot duce mai mult, că mă doare spatele. E mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu”.
Consăteanul lui, Vasile, a dat pe un puţ tot ce agonisise împreună cu soţia lui „Cu săpat, cu tuburi, m-a costat 8.000 de lei. Dar acum am apă potabilă, bună, nici nu-mi mai trebuie apa lor, cu clor și ruginită”, spune bătrânul de 80 de ani. Şi ar fi aproape fericit, dacă cei de la ApaServ nu i-ar trimite în continuare facturi, deşi n-a mai văzut apă de la ei de aproape două luni.
„A venit factură inopinantă. Adică, fără să-mi dea apă”, explică Vasile... „Şi a venit să plătim şi la canalizare.” El n-a plătit nimic, „am zvârlit factura într-un colţ şi i-am zis nevestei «băi, femeie, las-o acolo, să vină ei la mine acasă, că le arăt eu canalizare!» De unde am tras eu la canalizare apă? Şi ce să plătesc? Dau bani la hoţi, acolo? Ei iau salarii foarte mari, şi apă de unde?”
Alt Vasile, de 65 de ani, tot din Agapia, se plânge şi el de facturile de la ApaServ care „vin întruna. De unde dracu’ vin, nu ştiu. Dacă nu au dat apă, zic băi, ce căutaţi? Nu e apă la asta, la dracu’, la Vânători (comuna - n.r.), Nemţişor (satul - n.r.). Au secat fântânile, ce vrei? De unde să scoată ei apă? Nu e apă. Dacă nu e, nu e! Aşteptăm să plouă şi să vină apă. Ne descurcăm cum putem.”
El are şi o explicaţie pentru factura pe care ar trebui s-o achite. „Vine aerul, nu ştiu ce vine, şi răsuceşte contorul. A venit acuma, nici nu mai ştiu, 4 sau 6 metri cubi. Bagă aer pe conductă şi, până ajunge apa, vine aerul şi, la care au WC-uri, se învârte contorul, până iese aerul.” Ca să nu plătească ce nu consumă, bărbatul spune că a închis apa „de tot, de la coloană, ca să nu mai vină aerul, și salut! Când oi auzi că a venit apa prin sat, dau și eu drumul!”
Aceeaşi teorie, cu aerul ce umflă facturile la apă, circulă şi prin Târgu-Neamţ. Acolo, un bărbat care lucrează la o asociaţie de bloc ne-a explicat că „după ce ai golit o instalaţie de la cap la coadă, când dai din nou drumul la apă, aerul de pe coloană ştiţi cum învârte apometrele? Până vine apa, aerul îl învârte, iar oamenii plătesc.”
Un salariu de 17.000 de lei şi o conductă ruginită, greu de înlocuit
Problema apei din zona Târgu-Neamţ e una veche. Dar anul acesta, până în luna septembrie, s-a întregistrat un record de 260 de avarii la conducta de alimentare a ApaServ.
Compania județeană ApaServ se află în subordinea Consiliului Județean Neamț. Directorul general al companiei, Vlad Angheluţă, este un fost prefect al judeţului Neamţ și, potrivit presei locale, „omul de casă” al lui Daniel Harpa, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.
Potrivit ultimei declaraţii de avere care e publică, în 2023, Angheluţă, reinstalat în fruntea ApaServ, avea un salariu de 17.000 de lei pe lună.
Contactat telefonic de ziarul Libertatea, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ ne-a identificat două probleme care generează criza apei. Prima ar fi seceta, din cauza căreia, în zona unde se construieşte autostrada A8, „pânza freatică s-a dus cam la 7-8 metri în jos. Și am ajuns ca pe acel tronson, din comuna Vânători, din 13 puţuri să funcţioneze, la momentul de faţă, două puţuri. De acolo aveam asigurată apa, în mare parte, pentru oraşul Târgu-Neamţ.”
A doua problemă o reprezintă conducta de alimentare cu apă, care are 16 km şi peste 20 de ani vechime. „Toată este ruginită”, spune Harpa. Pentru înlocuirea conductei, există un proiect „care este la Consiliul Judeţean de aproximativ 6 ani. S-a tot mutat, de la Ministerul Dezvoltării la Compania Naţională de Investiţii, la «Anghel Saligny», şi ni s-a pasat finanţarea. Când am venit eu, în 2024, la conducerea Consiliului Judeţean, am preluat această investiţie, să o fac din bugetul Consiliului Judeţean. În 2025, după ce am efectuat expertize şi multe, multe alte lucruri care trebuiesc făcute la asemenea investiţie, de 300 de milioane de lei, am dat drumul la licitaţie, având asigurată pentru anul 2026 suma de 2.800.000 din bugetul Consiliului Judeţean, urmând ca la anul să asigur diferenţa, de până la 200 şi ceva de milioane, că la licitaţie au venit cu preţuri mai mici.”
Recent, ziarul Libertatea a dezvăluit că licitația pentru noua conductă ce ar trebui să rezolve criza apei din nordul județului Neamț bate pasul pe loc din cauza contestațiilor care au fost depuse, inclusiv de către firma care și-a adjudecat contractul.
Preşedintele CJ Neamţ: „Se rezolvă 80% problema şi cu schimbarea celor 4 km de ţeavă”
O soluţie temporară ar fi înlocuirea conductei pe o distanţă de 4 km în zona Preutești, acolo unde se înregistrează cele mai multe avarii. „Ceea ce face, la momentul de faţă, compania de apă (ApaServ - n.r.), printr-un credit de 4 milioane de lei, cu avizul Consiliului de Administraţie”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.
Libertatea: Pe tronsonul critic, de 4 km, au început lucrările de reparaţie?
Daniel Harpa, preşedintele CJ Neamţ: La tronsonul critic, compania de apă, în primul şi în primul rând, trebuie să obţină nişte avize. Începând de la Apele Române, Mediu şi multe alte lucruri... Şi ştiţi cam cum se obţin avizele în România.
- Nu ştiu. Spuneţi dumneavoastră, cât credeţi că durează?
- Este o procedură destul de greoaie. Din ce am discutat cu cei de la companie, cred eu, şi aşa mi s-a garantat, într-o lună or să înceapă lucrările. Lucrarea va fi făcută de către angajaţii companiei. Doar materialele vor fi cumpărate pe procedură. Eu zic că până în decembrie, lucrurile se vor aşeza. Dar nu poate nimeni garanta că acea zonă critică... A fost construită pe dimensiunea celor de acum 20 de ani. Acum 20 de ani era o companie veche, la Târgu-Neamţ, care administra tot ce înseamnă apă din Târgu-Neamţ. După ce s-a desfiinţat acea companie, pe aceeaşi structură s-au contractat celelalte primării, Agapia, Bălţăteşti, Grumăzeşti şi Vânători. Iar conducta este subdimensionată şi nu face faţă. Chiar dacă ar fi apă, din cauza subdimensionării, nu face faţă să urce apa până la ultima comună. Problema se va rezolva în momentul în care voi termina la Consiliul Judeţean acea investiţie de 16 km.
- Dacă e conducta prea mică şi-s prea mulţi utilizatori, vă gândiţi să încheiaţi vreun contract cu vreo altă companie care să preia o parte dintre aceşti utilizatori?
- Cu altă companie de apă?
- Da, exact.
- Păi, nu văd cu ce companie de apă aş putea face contract, pentru că sursa de apă este tot din zona Neamţului, aşa că nu văd rezolvarea. Deci, eu vă spun şi vă garantez că lucrurile astea se vor rezolva în momentul în care voi schimba toată conducta, de 16 km, la dimensiunea actuală, la cerinţele actuale, inclusiv pentru comunele din zonă.
- Dar asta va dura.
- Eu sper ca la anul, pe vremea asta, să termin investiţia. Dar se rezolvă, să spunem, 80% problema şi cu schimbarea celor 4 km de ţeavă. Şi, sigur, să dea Dumnezeu să se umple şi puţurile aceleea, din zona Vânători.
- Ce le spuneţi dumneavoastră oamenilor din Târgu-Neamţ care se trezesc noaptea ca să facă duş, pentru că atunci e presiune şi urcă apa la etajele superioare?
- Eu cred că sunt persoana care-i înţelege cel mai bine, pentru că acolo locuiesc şi eu. Chiar dacă unii spun că „primarul are apă” şi „preşedintele Consiliului Judeţean are apă”, nu... Eu am apă, pentru că mi-am făcut sursă proprie. Dar asta este o altă discuţie. Eu îi înţeleg cel mai bine, pentru că am stat acolo şi am fost primar trei mandate. Dar nu pot eu, în doi ani, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, să rezolv problemele de zeci de ani. Le spun că-i înţeleg, altceva ce pot? Şi să aibă încredere că rezolv problema.
- Dar, dacă în doi ani n-aţi reuşit să rezolvaţi cu conducta asta, cum aţi putea să o faceţi până la anu’?
- Păi, în doi ani, cu această conductă, după ce am fost minţiţi, pe româneşte, de cei care mi-au promis că vor da finanţare, s-a lucrat pe tot ce înseamnă proiect pe zona Târgu-Neamţ. Vă daţi seama că, pe lângă achiziţie, ne trebuiesc şi ne-au trebuit, la momentul respectiv, o groază de avize, inclusiv exproprieri. Pe 16 km, nu-i uşor... Dar, în fine, astea sunt probleme tehnice şi n-ai cum să le explici oamenilor care, într-adevăr, au de îndurat. Eu fac tot ce stă în puterile mele să termin această investiţie. Nu este vorba de bani, este vorba de procedură.
