Palatul din Timișoara „naționalizat” de Dominic Fritz și locuit de clanul Momiță. De ce a respins Judecătoria Arad evacuarea

Instanța arădeană a respins cererea de evacuare a lui Bona Momiță. Libertatea a studiat hotărârea și a aflat motivele pentru care evacuarea palatului a fost respinsă. 

Clădirea, recuperată prin decretul de naționalizare a averilor

Momiță Bona, cunoscut și ca „baștanul” din Timișoara, un personaj public controversat implicat în traficul imobiliar și revendicări de clădiri istorice în centrul capitalei Banatului, a obținut la sfârșitul lunii mai o victorie de etapă în războiul juridic cu Primăria Timișoara. 

Momiță ocupă vila de pe bulevardul C.D. Loga, nr. 52, din centrul Timișoarei, intrată în 2023 în proprietatea statului român și administrarea „Comitetul Provizoriu al Sfatului Popular al Municipiului Timișoara” prin activarea decretului comunist de naționalizare a averilor. 

Palatul a aparținut, înainte de naționalizarea impusă în 1950 de regimul comunist, soților Gheorghe și Rozalia Ienciu, o familie din Arad. 

Recomandări

Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro.  Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor

Dintr-o eroare birocratică, clădirea confiscată de regimul totalitar nu a fost intabulată pe numele statului, iar în urma unor inginerii juridice care au implicat și falsuri pentru care Sandner Ionel, alias Ionelaș Cârpaci (un cunoscut „geambaș” imobiliar din Timișoara) a fost condamnat la închisoare, clădirea a ajuns în proprietatea familiei Momiță. 

În procesul de condamnare a lui Ionelaș Cârpaci, Curtea Supremă a dispus în 2016 anularea tuturor actelor de vânzare a clădirii și stabilirea situației anterioare: împroprietărirea familiei Gheorghe și Rozalia Ienciu. 

Clanul Momiță, greu de evacuat

În 2023, în urma demersurilor făcute de Primăria Timișoara, soții Ienciu au fost împroprietăriți, dar clădirea a trecut imediat în proprietatea statului român și administrarea „Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular al Municipiului Timișoara”, prin decretul de naționalizare din 1950. 

Împroprietărirea statului român a fost anunțată de Dominic Fritz ca o victorie de răsunet împotriva mafiei imobiliare, cazul fiind exploatat intens de Fritz în campania pentru realegere în funcția de primar. După împroprietărirea statului, Fritz a anunțat și noua destinație a clădirii de patrimoniu din centrul Timișoarei: o grădiniță. 

Recomandări

Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează în Piața Victoriei: s-au îmbrâncit cu jandarmii, iar unul a fost prins cu un cuțit

Pentru transformarea casei boierești în grădiniță e nevoie însă de evacuarea lui Bona Momiță, care a declarat că a investit milioane de euro în clădire și e dispus să ducă un război juridic lung pentru a rămâne în clădire. 

O primă bătălie a disputei dintre Primăria Timișoara și familia Momiță a fost deschisă la Judecătoria Timișoara, pentru evacuarea clădirii. Dosarul a fost strămutat la Arad, motivele fiind explicate pe larg de Libertatea. 

La finele lunii mai 2025, Judecătoria Arad a pronunțat o primă sentință în dosarul de evacuare, respingând cererea Primăriei Timișoara. 

„Când am început lupta pentru recuperarea patrimoniului Timișoarei nu mă așteptam să fie ușor. Nu am crezut nicio clipă că cei care au fentat legea decenii, acum se vor da la o parte și vor recunoaște că au furat casele și terenurile orașului. Sunt pregătit pentru această luptă, mă bazez pe o echipă curajoasă și bine pregătită și vom merge până la capăt. Vremurile în care patrimoniul Timișoarei era prădat cu complicitatea administrației au trecut”, a transmis primarul Dominic Fritz, după sentința Judecătoriei Arad.

Recomandări

Olof Mörck, starul rock suedez care s-a convertit la ortodoxie din dragoste pentru soția româncă: „Iubesc România, o consider a doua mea țară natală”

Argumentele invocate de primărie în favoarea evacuării

Primarul a mai spus atunci că așteaptă explicațiile judecătorului pentru a putea ataca decizia cu apel. Motivarea sentinței, studiată de Libertatea, arată că Primăria Timișoara a cerut evacuarea familiei Momiță invocând faptul că „imobilul aflat în proprietatea statului român în administrarea Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular al Municipiului Timișoara, prin efectului Decretului 52/1950 este ocupat fără titlu de către pârâți”. 

Primăria Timișoara a arătat în proces că, deși prin sentința de condamnare a lui Ionelaș Cârpaci s-a reținut că imobilul aparține statului român conform Decretului Lege 92/1950, „instanța penală nu a dispus înscrierea dreptului de proprietate a statului român, revenind reclamantei să procedeze la efectuarea demersurilor legale cu privire la intabularea imobilului în proprietatea statului”. 

Municipalitatea mai arată că în 2016, când a dorit să facă acest lucru, a constatat că „în mod fraudulos, pârâții Momiță Bona și Momiță Elisabeth au donat fiului lor, Momiță Ionel Marius imobilul în litigiu”.

A urmat un nou proces în urma căruia Primăria Timișoara „a efectuat demersurile legale, solicitând Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară intabularea dreptului de proprietate al statului român, în administrarea Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular al Municipiului Timișoara, conform Decretului nr. 52/1950”. 

Apărarea lui Momiță

În procesul judecat la Judecătoria Arad în primă instanță, familia Momiță a cerut respingerea cererii de evacuare, arătând că Bona Momiță a cumpărat clădirea în 1997, de la Stanca Mirela (soția lui Ionelaș Cârpaci) din postura de cumpărător de bună-credință. Bona și Elisabeth Momiță s-au mai apărat susținând că au investit sume importante de bani în clădire „scopul final fiind acela de asigurare a unui confort al locuinței ce urma să intre în posesia unicului lor fiu în urma finalizării investițiilor”. 

Avocații lui Momiță Bona au mai invocat faptul că statul român nu se putea împroprietări în 2023 în baza decretului de confiscare a averilor din 1950 pentru că acest decret a fost „abrogat tacit” în 2001, odată cu intrarea în vigoare a Legii 10, privind retrocedarea caselor naționalizate abuziv de regimul comunist. 

Moștenitorii foștilor proprietari, intervenienți pentru Momiță

În procesul de evacuare au intervenit, în favoarea lui Momiță, Aurel Silviu Ienciu, Gabriel Adrian Ienciu și Cristian Liviu Ienciu, moștenitori ai foștilor proprietari ai clădirii, de la care casa a fost confiscată în anii 50. 

Moștenitorii familiei Ienciu au cerut respingerea cererii de evacuare invocând mai multe vicii de procedură, unul dintre ele fiind acela că Primăria Timișoara și Consiliul Local nu au calitate procesuală și cererea de chemare în judecată este nulă, pentru că „nu a fost semnată de către un proprietar al imobilului sau de un reprezentant legal sau convențional al acestuia”. 

Tot în favoarea ocupanților clădirii a intervenit în proces și Mirela Stanca, soția lui Ionelaș Cârpaci, de la care Momiță Bona a cumpărat clădirea. Femeia a arătat că „Municipiul Timișoara nu deține vreun titlu valabil în legătură cu imobilul” și „ea este titularul dreptului de proprietate, în baza convenției pe care a încheiat-o cu antecesorii intervenienților Ienciu Aurel Silviu, Ienciu Gabriel Adrian și Ienciu Cristian Liviu”. 

De ce a fost respinsă cererea de evacuare

În urma judecării procesului, Judecătoria Arad a respins cererea de evacuare formulată de Primăria Timișoara arătând că, potrivit legii, Municipiul Timișoara poate avea, în cazul clădirii de pe Loga, 52, doar două calități: proprietar sau „dobânditor al imobilului”. 

Judecătoria Arad a reținut că în CF este înscris ca proprietar statul român și ca titular al dreptului de administrare Comitetul Provizoriu al Sfatului Popular al Municipiului Timișoara, iar „reclamanții nu au efectuat procedurile necesare pentru a se reactualiza în favoarea acestora dreptul de administrare, care este înscris și în prezent în favoarea unei entități care ține de istorie”. 

„Trebuie constatat că reclamanții și autoritățile care trebuiau să aplice regimul juridic stabilit de legiuitor pentru imobilele foste proprietate de stat au fost pasive, respectiv nu au dat curs procedurilor stabilite pentru aplicarea Legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998, care stabilea regimul juridic al proprietăților publice, aplicabilă și referitor la bunul în litigiu, pentru care nici în prezent nu este stabilit juridic dacă este bun care face parte din domeniul public sau din domeniul privat”, se mai arată în sentința prin care evacuarea clanului Momiță a fost respinsă. Decizia nu este definitivă. 

Victoria de etapă a Primăriei Timișoara

După pierderea în primă instanță a procesului pentru evacuare, și Primăria Timișoara a obținut în disputa cu familia Momiță o victorie de etapă. Concret, într-un proces de la Judecătoria Timișoara prin care Momiță a cerut radierea dreptului de proprietate al statului român și a dreptului de administrare al municipiului Timișoara, cererea a fost respinsă în primă instanță, judecătorii stabilind că reclamanții nu calitate procesuală, adică nu au dreptul legal să formuleze o astfel de cerere.

„Această decizie consolidează poziția Primăriei privind legalitatea dreptului său de administrare asupra imobilului”, a transmis Municipalitatea. Părțile implicate în disputa pentru clădirea de pe Loga, 52 se așteaptă ca războiul juridic să fie unul de uzură și de durată. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro