Colapsul financiar al Rusiei va scoate oamenii în stradă, dar Vladimir Putin tot nu va opri războiul, apreciază experții

Probleme economice și pierderi umane uriașe pentru Rusia

Războiul din Ucraina, care a durat deja patru ani, a dus la pierderea a aproximativ 200.000 de vieți omenești și la rănirea unui milion de soldați ruși. În ciuda acestor pierderi uriașe, Vladimir Putin nu a fost oprit nici de cetățenii ruși, nici de lita rusă și nici de sprijinul occidental pentru Ucraina. Totuși, Kremlinul se confruntă cu presiuni economice crescânde, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a statului rus.

Rusia este deja în recesiune și are o stagflație ridicată

Datele economice oficiale din Rusia ridică semne de întrebare. Deși Moscova a raportat un deficit de 2,6% din PIB pentru anul 2025 și un creștere economică de 1%, ministrul economiei, Maxim Reșetnikov, a recunoscut în iunie 2025 că țara este deja în recesiune. Svoboda subliniază că „Rusia își îmbunătățește tradițional statisticile, mai ales interpretarea acestora”, ceea ce face dificilă determinarea exactă a situației economice.

Indicatori precum volumul real al vânzărilor cu amănuntul au dispărut din rapoartele oficiale, iar monitorizări independente ale inflației, precum Romir, nu mai sunt publicate. Potrivit lui Svoboda, aceste dispariții sunt „mai mult decât suspecte” și indică o manipulare a datelor economice.

O scădere sau o stagnare economică dublate de o inflație în creștere duce la ceea ce economiștii numesc „stagflație”. Aceasta creează o dilemă privind politica economică ce trebuie adoptată, întrucât acțiunile necesare a fi întreprinse pentru a micșora inflația pot spori rata șomajului și vice versa.

Bugetul Rusiei pentru 2026 prevede un deficit de 2,6%. Aceasta e varinata optimistă

Deși TVA a fost majorată la 22%, generând încasări cu 25% mai mari (15 miliarde de dolari), deficitul continuă să se adâncească. În ianuarie, acesta a reprezentat aproximativ 9,4% din PIB.

Experții independenți, citați de Aktuality, estimează că deficitul pe întreg anul ar putea varia între 3,5% și 4,4% din PIB, depășind planul Moscovei de 2,6%.Un efect devastator au avut și sancțiunile americane împotriva giganților petrolieri Lukoil și Rosneft care au intrat în vigoare pe 21 noiembrie.

Unii analiști occidentali estimează un deficit anual de 4%, dar dacă acesta ar ajunge la 10%, situația ar deveni critică. Conform unei simulări, un deficit de 19% ar duce la un colaps economic imediat, declanșând hiperinflația.

Economia Rusiei nu se va prăbuși complet, iar Putin va continua războiul dacă nu întâmpină o opoziție politică neașteptată

„Problema este că veniturile și cheltuielile nu evoluează liniar”, explică Svoboda. Deși un deficit de 10% este improbabil, el recunoaște că situația bugetară rămâne tensionată. Totuși, economistul consideră că Rusia poate continua finanțarea războiului „atâta vreme cât nu apar probleme politice”.

Si economistul Martin Vlachynský de la Institutul INESS consideră că, în ciuda acestor provocări, economia rusă nu se va prăbuși complet, iar Putin își poate continua războiul. Totuși, Rusia va avea mai multe dificultăți în producerea de arme moderne, oferind astfel șanse mai bune de apărare țărilor baltice sau Poloniei.

Propagandiștii lui Putin recunosc prăbușirea economiei și caută „vinovați de trimis în Siberia”

Propaganda rusă și facțiunile politice loiale Kremlinului au declanșat o ofensivă coordonată împotriva Elvirei Nabiullina, șefa Băncii Centrale, folosind-o drept „țap ispășitor” pentru problemele economice structurale ale Federației Ruse.

Figuri influente precum Vladimir Soloviov și deputatul Mihail Deleaghin o acuză pe Nabiullina că sugrumă industria prin dobânzi ridicate și că „sabotează” competiția cu Occidentul, în timp ce Duma de Stat a dispus un audit strict pentru a pune presiune pe politicile sale anti-inflaționiste. Soloviov a cerut chiar în timpul emisiunii sale de la televiziunea de stat ca Nabiullina să fie arestată și trimisă în Siberia dacă „nu repară economia”.

În realitate, aceste atacuri maschează o luptă pentru putere între elitele economice și cele militare, încercând să abată atenția de la cifrele de creștere economică falsificate, deficitul acut de forță de muncă cauzat de mobilizare și riscul iminent de stagflație, totul în timp ce resursele statului sunt drenate obsesiv către frontul din Ucraina.

Putin a vândut aproape 60% din rezervele de aur

Pentru a face față situației, Kremlinul a luat măsuri drastice, Rusia vânzând 57% din rezervele de aur ale Fondului Național de Prosperitate. În plus, pentru prima dată în istorie, banca centrală a folosit propriile rezerve de aur pentru a susține bugetul.

De ce rușii nu s-au revoltat împotriva lui Putin până acum

Potrivit fundația Jamestown, un think tank non-partizan în domeniul politicii de apărare cu sediul în Washington, D.C., absența unei revolte generalizate împotriva regimului de la Kremlin este menținută prin controlul strict al spațiului informațional și prin represiunea brutală a oricărei încercări de a politiza protestele sociale.

Deoarece opoziția organizată a fost eliminată, cetățenii nu văd un lider sau o structură alternativă în jurul căreia să se unească, spun experții fundației. Deși problemele se acumulează, majoritatea rușilor preferă încă să ceară „ajutor” de la Putin pentru a rezolva ineficiența birocrației, privindu-l pe acesta mai degrabă ca pe un arbitru final decât ca pe cauza principală a declinului lor economic.

Impactul economic al războiului ar putea declanșa crize interne

Totuși, în condițiile în care resursele financiare sunt tot mai limitate, se pune întrebarea dacă Rusia va putea susține în continuare cheltuielile pentru pensii, educație sau sănătate. Svoboda avertizează că impactul economic al războiului ar putea declanșa crize interne, însă Kremlinul pare hotărât să prioritizeze finanțarea conflictului, indiferent de consecințele pentru populație.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE