Vladimir Putin vinde masiv rezervele de aur ale Rusiei pentru a finanța războiul și acoperi deficitul bugetar

Conform ziarelor Aktuality și Blick, parte a trustului Ringier, costurile ridicate ale războiului, lipsa veniturilor și sancțiunile tot mai eficiente pun presiune pe economia rusă. Ministerul rus de Finanțe a făcut publice cifre care reflectă situația financiară sumbră a țării.

Scăderea veniturilor din petrol și gaze

Veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ în primele zece luni ale anului 2025 comparativ cu anul precedent. În octombrie, Ministerul de Finanțe a înregistrat o scădere de 27% față de 2024.

Un efect devastator au avut și sancțiunile americane împotriva giganților petrolieri Lukoil și Rosneft care au intrat în vigoare pe 21 noiembrie. Uniunea Europeană pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni.

Această situație a dus la un deficit bugetar fără precedent. Guvernul estimează un deficit de aproape 65 de miliarde de euro pentru 2025. Chiar și în 2026, deficitul va fi de aproximativ 43 de miliarde de euro.

Moscova a vândut aproape 60% din rezervele de aur

Pentru a face față situației, Kremlinul a luat măsuri drastice Rusia vânzând 57% din rezervele de aur ale Fondului Național de Prosperitate. În plus, pentru prima dată în istorie, banca centrală a folosit propriile rezerve de aur pentru a susține bugetul.

Rușii, sătui de războiul lui Putin, impozite mărite și lipsa de alimente

Cetățenii ruși încep să simtă consecințele acestor măsuri. Rusia a decis să modifice sistemul fiscal, crescând TVA-ul de la 20% la 22%. De asemenea, regulile TVA s-au schimbat pentru întreprinderile mici și lucrătorii independenți, afectând sute de mii de afaceri.

Salarii mai mici pentru profesori și soldați

Dificultățile afectează și regiunile federale. Jumătate dintre acestea vor fi deficitare în 2025 și vor depinde de subvenții de la Moscova. Unele regiuni au redus deja salariile profesorilor, iar altele au scăzut primele de recrutare și indemnizațiile pentru soldații răniți sau uciși în luptă.

Economia rusă nu se va prăbuși complet

Economistul Martin Vlachynský de la Institutul INESS a declarat pentru Aktuality.sk: „De la începutul războiului în februarie 2022, costurile directe pentru soldați și arme au înghițit aproximativ 600 de miliarde de franci elvețieni.“ Cu toate acestea, expertul consideră că daunele indirecte sunt și mai grave pentru economie.

El menționează, de exemplu, datoria căilor ferate de peste 46 de miliarde de euro, pe care statul va trebui să o acopere, sau industria auto în „cădere liberă”, unde AvtoVAZ (Lada) și-a redus obiectivul de producție de la 500 000 la 300 000 de mașini.

În timp ce cheltuielile pentru apărare și propagandă rămân protejate, guvernul reduce finanțarea pentru programe cheie de dezvoltare, cum ar fi asistența medicală primară regională, unde guvernul reduce finanțarea de la 123,3 miliarde de ruble (1,38 miliarde de euro) la 53,2 miliarde de ruble (597,1 milioane de euro) în 2026.

În ciuda acestor provocări, Vlachynský susține că economia rusă nu se va prăbuși complet. Totuși, Rusia va avea mai multe dificultăți în producerea de arme moderne, oferind astfel șanse mai bune de apărare țărilor baltice sau Poloniei.

În pofida creșterii presiunilor diplomatice dinspre Washington pentru oprirea războiului din Ucraina, Vladimir Putin și-a anunțat în mod clar intenția de a continua vărsarea de sânge până la căderea Donbasului și, în plus, a așa-zisei Novorusii, fie pe „cale militară”, fie „prin alte mijloace”, relatează Meduza și New Voice of Ukraine.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE