Colegiul „Gheorghe Șincai” din București, consolidat ultima dată acum 30 de ani

Inginerul Dumitru Popescu, cel care a făcut expertiza tehnică, spunea, într-o discuție cu Libertatea, că instituția nu a mai fost consolidată, ci a primit doar mici reparații. 

Prima consolidare a colegiului monument istoric a fost făcută în perioada 1987 – 1990. Lucrările au fost continuate și după Revoluție, în perioada 1994 – 1996, după schimbarea normativelor în construcții. Acum însă, normativele s-au schimbat din nou față de acea perioadă.

Informațiile apar în dosarele vechi și prăfuite, păstrate de-a lungul anilor în biroul directorului adjunct al liceului. Chiar inginerul Popescu însuși citează, în raportul său din 2019, din proiectele de consolidare făcute de Proiect București în 1986 și mai apoi în 1994.

Două cutremure și lucrările la stația de metrou Tineretului au afectat structura colegiului

Când s-a decis prima consolidare, în aprilie 1987, Bucureștiul fusese zguduit puternic de 20 de cutremure de peste 5,5 grade pe scara Richter, inclusiv de cele din 1977 și 1986, de peste 7.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Apoi, marcată deja de mai multe seisme puternice, cu fundația afectată și zidăria fisurată, structura de rezistență a Colegiului „Gheorghe Șincai” a avut de suferit și după săpăturile din subteran făcute de Metrorex, pe-atunci Întreprinderea Metrou București. Compania lucrase patru ani la stația de metrou Tineretului și a deschis-o în 86.

Iată ce scria directorul de-atunci al Liceului Gheorghe Șincai, Mihail Macarie, într-o adresă trimisă în 30 ianuarie 1986 șefului de la Metrou București:

„Urmare a lucrărilor de epuizmente (procedura de evacuare a apei din subteran, n.red.) făcute pentru executarea metroului, la clădirea liceului s-au produs tesări ale zidului de rezistență între 10-15 cm față de pardoselile de la subsol, situație care pune în pericol stabilitatea clădirii. Vă rugăm să dispuneți de urgență numirea unei comisii care să expertizeze această situație și să propună măsurile corespunzătoare consolidării clădirii, având în vedere starea acesteia din punct de vedere al vechimii și funcționalității”, scria directorul liceului.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Lucrările din 87 – 90 au fost făcute de fosta Întreprindere de Construcții (ICRAL) și de Întreprinderea Metrou București, actuală Metrorex. Proiectul tehnic pentru lucrări a fost semnat de Proiect București, una dintre cele mai mari companii de arhitectură și proiectare din România, conform documentelor.

O expertiză tehnică de-atunci a clădirii nu există, pentru că astfel de documente au apărut abia după anul 1992.

Ce s-a făcut, printre altele, conform documentelor:

• s-au subzidit o parte din pereții exteriori;
• au fost legate fundațiile prin grinzi continue;
• s-au cămășuit parțial pereții la interior și exterior cu beton turnat de cel puțin 10 cm grosime;
• la corpul C a fost consolidat balconul (al doilea a fost demolat în 1977);
• s-au reparat fisurile și crăpăturile la toate corpurile de clădire;
• armare și cofrare fundații la corpul B;
• au fost reparate rețelele de apă și electricitate.

„Construcția va rămâne cu sensibilități”

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Lucrările au durat câțiva ani, până în 1990. A urmat apoi a doua etapă de consolidare, cu un alt constructor, după 1994. De lucrări s-a ocupat compania SC Ovidiu SRL Construct Inst. și au costat aproape 500 de milioane de lei vechi.

În raportul de expertiză întocmit de compania Proiect București pentru noile lucrări, inginerii care au făcut verificările spun că este dificil de estimat cât mai poate rezista clădirea Colegiului Șincai, având în vedere că a trecut deja prin cutremure precum cel din 1977. De altfel, „o performanță”.

Specialiștii atrag acum atenția și asupra zidăriei făcute dintr-un material „fragil, casant, cu mecanisme bruște la cedare”. Ei au recomandat întărirea structurii prin placări cu beton armat de 12 centimetri grosime și tencuieli cu mortar de ciment. Dar și cu consolidare, mai spun inginerii de la Proiect București, clădirea tot va rămâne sensibilă la viitoare cutremure.

Consolidarea va conferi un grad de siguranță absolut necesar pentru funcționarea ca instituție de învățământ, însă construcția va rămâne cu anumite sensibilități date de conformația inițială.

Expertiză tehnică Proiect București:

Ce spune expertiza din 2019

În expertiza sa din 2019, inginerul Dumitru Popescu arată că zidăria liceului este puternic degradată pe alocuri, pereții sunt crăpați și fisurați, iar acoperișul este și el afectat. Din raport reiese că „Șincai” se încadrează în clasa a doua de risc seismic.

Expertul face și o serie de recomandări pentru consolidare și reabilitare, printre care:

• schimbarea tâmplăriei;
• rigidizarea stâlpilor de susținere;
• înlocuirea conductelor de apă și schimbarea instalației de încălzire;
• renovarea fațadelor, restaurarea elementelor decorative;
• repararea zidăriei, a scărilor și a pardoselii;
• schimbarea ușilor, astfel încât să se deschidă spre exterior, nu spre interior, cum este acum.

„Șincai” contra primărie

Profesorii și elevii de la Colegiul Gheorghe Șincai nu vor să fie mutați din clădirea de la Parcul Tineretului, în timp ce Primăria Sectorului 4 cere în mod repetat acest lucru. Conflictul este unul mai vechi și a fost purtat inclusiv în instanță.

Primăria condusă de Daniel Băluță a cerut recent, printr-o notificare, conducerii liceului să predea clădirea liceului, oferind trei variante de relocare.

Într-un interviu pentru Libertatea, directorul colegiului, Mircea Țeca, contestă expertiza inginerului Popescu și acuză primăria de sector de „interese” și presiuni pentru mutarea elevilor. 

„Ne scoate și nu ne mai întoarcem. Sau ne scoate pentru un interval de timp mult mai mare decât cel comunicat. Și ne scoate într-un spațiu impropriu, unde nu se poate face învățământ de performanță”, a spus Țeca, întrebat de ce refuză relocarea.

Într-o situație asemănătoare se află Colegiul Național Mihai Eminescu. Elevii au fost mutați de primărie anul trecut în două locații, la Școala Ienăchiță Văcărescu și la Liceul Petru Rareș, pentru a fi consolidat. De un an însă, primăria nu a făcut nicio lucrare.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro