Comisia Europeană a aprobat modificarea PNRR. Plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, eliminat oficial

România a modificat 56 de măsuri, iar în forma modificată, noul PNRR include și capitolul REPowerEU, prin care țara noastră va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. REPowerEU se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Totodată, în noul Plan nu se va mai regăsi limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.

„Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

„Limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii nu se mai regăsește în modificarea aprobată astăzi, semn că măsurile Guvernului și cuvântul nostru dat în fața Comisiei au credibilitatea necesară și suficientă că traiectoria pe care merge România este una de construcție sustenabilă și responsabilă”, a declarat și Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pe 11 septembrie, premierul și liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că cei din Comisia Europeană au acceptat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile prevăzut în PNRR, în urma discuțiilor de la Bruxelles, dar procentul de 9,4% din PIB urma să fie înlocuit cu sintagma „cheltuieli sustenabile”.

De ce a cerut România modificarea procentului din PIB pentru pensii

La finalul lunii aprilie, când premier era Nicolae Ciucă, România a trimis la Comisia Europeană propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficia de suma totală inițială de 29,18 miliarde de euro.

Printre propunerile de modificare a PNRR s-a numărat și reforma pensiilor, mai precis eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare, „în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”.

Argumentul României a fost că procentul de 9,4%, prins în forma inițială a PNRR și în care ţara noastră trebuie să se încadreze până în 2070, va duce la sărăcirea populaţiei și că nu vor mai crește pensiile românilor. „Este foarte greu să menţii pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condiţiile în care numai rata inflaţiei în 2022 a fost de 15%”, a explicat Marcel Boloș, pe atunci ministrul Fondurilor Europene.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro