Comisia Europeană va da verdictul la jalonul cu pensiile magistraților abia în februarie, spune Dragoș Pîslaru. Ce se întâmplă cu cele 231 de milioane de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România nu va comunica pe 28 noiembrie Comisiei Europene îndeplinirea sau nu a jalonului 215 privind pensiile speciale ale magistraților, ci doar demersurile făcute în acest sens, a declarat joi, 20 noiembrie, ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru. Decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul în februarie, după ce avizul CSM, care este doar consultativ, va fi sosit până atunci. În aceste condiții, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului de către România.
Cuprins:
- Răspunsul Comisiei Europene, așteptat în februarie
- Al doilea proiect pentru pensiile speciale: 70% din ultimul salariu net și o tranziție de 15 ani
- Magistrații au blocat justiția și pot lăsa România fără 231 de milioane de euro, dacă CSM amână avizul consultativ
- CTP a răbufnit la adresa magistraților: „Pun în libertate hoți, violatori, criminali”
Răspunsul Comisiei Europene, așteptat în februarie
La o zi după ce Executivul a pus în transparență al doilea proiect legat de reforma pensiilor magistraților, ministrul Proiectelor Europene a fost întrebat ce şanse mai are România să intre în posesia celor 231 de milioane de euro din PNRR, adică să îndeplinească la timp jalonul 215, ținând cont că mai sunt 8 zile.
„În spiritul principiului cooperării loiale între instituţii, care e un principiu constituţional, ne aşteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect, iar Guvernul îşi va face datoria şi va împinge această reformă până la sfârşit. În ceea ce priveşte banii, cei 231 de milioane, data limită este din regulament, e o dată foarte fermă, 28 noiembrie, şi se referă la intrarea în vigoare”, a declarat Dragoș Pîslaru.
El a adăugat că România va depune pe 28 noiembrie la Comisia Europeană o scrisoare prin care va prezenta demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului, iar răspunsul este așteptat abia în luna februarie.
„România va depune pe data de 28 noiembrie, până la 12 noaptea, în sistemul informatic de colaborare cu Comisia Europeană, o scrisoare prin care va prezenta ce demersuri a făcut pentru îndeplinirea suspendării jalonului. Răspunsul Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea sau nu a jaloanelor va veni într-un interval de circa două luni de la data de 28 noiembrie. În intervalul de două luni de la 28 noiembrie până cândva în februarie, probabil, va exista o analiză foarte minuţioasă a Comisiei Europene, inclusiv la nivelul mecanismelor de audit pe care le au pe PNRR, pentru a vedea dacă dovezile pe care România le-a pus pe masă sunt suficiente sau nu”, a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Foarte important, Pîslaru nu a spus că România va comunica pe 28 noiembrie la Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului, ci doar demersurile făcute de țara noastră în acest sens.
Drept urmare, există posibilitatea ca CSM să dea avizul după 28 noiembrie, dar Comisia va da răspunsul abia în februarie. Ceea ce înseamnă că, până la momentul verdictului Comisiei, România va fi îndeplinit jalonul, pentru că avizul CSM este doar consultativ și nu schimbă fondul problemei. Totul depinde de modul în care va interpreta Comisia la începutul anului viitor îndeplinirea sau nu a jalonului de către România.
Al doilea proiect pentru pensiile speciale: 70% din ultimul salariu net și o tranziție de 15 ani
Forma finală a celui de-al doilea proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost publicată miercuri seară, 19 noiembrie, în transparență decizională, după ce primul a fost respins de Curtea Constituțională pentru că nu avea avizul CSM.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 cum este legea actuală, cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, prevede proiectul coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției. Concret, a rămas același procent ca în primul proiect, asumat în Parlament și respins apoi de CCR.
Singura modificare este la intervalul de tranziție: perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, așa cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani”, a completat Executivul.
Premierul Bolojan a transmis din nou că speră ca CSM să dea avizul, care oricum este doar consultativ, cât mai rapid. Dacă jalonul din PNRR privind pensiile speciale nu este îndeplinit până pe 28 noiembrie, România va pierde 231 milioane de euro.
De altfel, Bolojan a explicat zilele trecute că noul proiect este „just, corect și respectuos” și a făcut un apel la buna-credință a CSM. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a fost mai tranșant și a propus ca, dacă magistrații nu cedează, să se facă un sistem de calcul prin care să dispară pensiile speciale și să rămână doar cele pe bază de contributivitate, spunând că magistrații „acţionează împotriva ordinii constituţionale”. Aceste declarații au stat la baza revocării lui de către președintele Nicușor Dan.
Magistrații au blocat justiția și pot lăsa România fără 231 de milioane de euro, dacă CSM amână avizul consultativ
Amintim că reforma pensiilor magistraţilor, adoptată prima dată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul condus de Ilie Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevedea creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.
70 la sută înseamnă o pensie lunară netă de 3.200 de euro pentru un magistrat, „o pensie pe care foarte puțini români o încasează, după o viață de muncă de 35-40 de ani”, a explicat Ilie Bolojan.
Decizia Executivului a venit în ciuda protestelor și amenințărilor magistraților, chiar și la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Ilie Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea. Apoi, magistrații au blocat justiția mai multe săptămâni, intrând în grevă.
Pe 20 octombrie, CCR a decis după două amânări că legea care taie pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor este neconstituțională. Scorul la vot a fost 5-4, judecătorii care au decis fiind majoritari de la PSD. Ulterior, Curtea Constituțională a explicat, într-o motivare care s-a întins pe zeci de pagini și într-un limbaj plin de formulări juridice greu de înțeles de către public, că respingerea are la bază lipsa avizului CSM.
Pe 4 noiembrie, liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR au găsit o soluție: să crească perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, iar plafonul pensiilor speciale să rămână ca în prima variantă asumată în Parlament, adică 70 la sută din ultimul „net”.
Doar că CSM, Înalta Curte și Procurorul General au refuzat în discuțiile cu președintele Nicușor Dan și această propunere și au cerut ca pensia să fie egală cu ultimul salariu net, lucru considerat inacceptabil de coaliție.
Foarte important, dacă jalonul 215 din PNRR privind pensiile speciale nu este îndeplinit până pe 28 noiembrie, România va pierde 231 milioane de euro. Pentru a evita acest lucru, CSM trebuie să emită rapid avizul, care este doar consultativ, astfel încât forma a doua a legii Guvernului să parcurgă procedura legislativă și să poată fi promulgată la timp de președintele Nicușor Dan.
CTP a răbufnit la adresa magistraților: „Pun în libertate hoți, violatori, criminali”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu s-a revoltat recent la adresa magistraților care au blocat justiția prin greve și a amintit deciziile judecătorilor care eliberează hoți, escroci, violatori și criminali.
El a adăugat că președintele Nicușor Dan ne spune că magistrații muncesc mult, dar nu spune și că niciunul dintre ei nu este tras la răspundere pentru deciziile iresponsabile.
„Hotărâri judecătorești incredibile, revoltătoare, puneri în libertate ale unor hoți, escroci, violatori, criminali, prescripții după procese care au ținut ani întregi, nimeni nu a anchetat aceste strâmbătăți. Judecătoarea din Constanța care, cu dosarul în față, l-a strigat pe copilul ucis Sebastian, crezând că e în sala de judecată, și care, la întrebările presei, a tăcut tot timpul mestecând gumă, e bine-mersi. Inspecția Judiciară? Ce-o fi aia și cu ce se ocupă?”, a punctat Cristian Tudor Popescu.
