Companiile din Ucraina văd că problemele se adună, dar majoritatea rezistă. „Multinaționalele nu pleacă”

Retailerul german Metro și cei 3.400 de angajați ai săi din Ucraina au muncit din greu pentru a-și readuce afacerile la nivelul în care erau înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu doi ani.

După o scădere a vânzărilor de 10,4% în 2022, când economia Ucrainei s-a prăbușit cu aproape o treime deoarece războiul a făcut ravagii, veniturile companiei au revenit la aproape aceeași valoare anul trecut, deoarece consumul intern și-a revenit.

Protestele fermierilor polonezi blochează granița

Acum, Metro se confruntă cu un nou test: protestele fermierilor polonezi care blochează granițele cu Ucraina și perturbă aprovizionarea magazinelor din țară.

Aceasta este una dintre numeroasele provocări cu care se confruntă multinaționalele și firmele ucrainene, care încearcă să facă afaceri într-o țară aflată în război.

„Războiul ne-a învățat să răspundem cu flexibilitate”, spune Olena Vdowychenko, șefa diviziei din Ucraina a gigantului supermarketurilor.

Potrivit acesteia, 18 camioane ale companiei au fost blocate în fiecare săptămână la granița cu Polonia în ultimele luni, uneori timp de trei sau patru zile.

Acest lucru a dus la creșterea costurilor companiei.

Controlul capitalului

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Controalele de capital care restricționează circulația profiturilor în afara țării, dificultățile de obținere a asigurărilor și sprijinul financiar și militar ezitant al SUA au reprezentat probleme pentru întreprinderile ucrainene de luni de zile, dacă nu chiar mai mult timp.

La granița cu Polonia situația s-a înrăutățit constant, după blocarea acesteia de către camionagii polonezi au urmat acțiuni similare ale fermierilor supărați că cerealele ucrainene ieftine le iau cota de piață.

De asemenea, armata rusă are inițiativa pe câmpul de luptă din est și din sud, punând în pericol sau scoțând din funcțiune operațiuni miniere-cheie, iar un nou proiect de lege privind mobilizarea, care vizează recrutarea a 500.000 de ucraineni, amenință piața forței de muncă.

Punctul de neîntoarcere

Unele companii mai mici spun că o acumulare de probleme au dus operațiunile din Ucraina în pragul colapsului.

Proprietarul unui fabrici de îmbrăcăminte cu sediul în Marea Britanie, care a dorit să-și păstreze anonimatul din cauza sensibilității comerciale a problemei, a declarat că afacerea a fost afectată de protestele de la graniță, de încrederea clienților și de problemele legate de asigurări, până în punctul în care afacerea din Ucraina este în pragul colapsului.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Acum suntem în punctul în care nu credem că putem continua”, a spus acesta, adăugând că firma este activă în Ucraina de 25 de ani. „Totuși, încă încercăm”, continuă el.

Incapacitate de plată

Alții, în principal firme mai mari și operatori străini, nu trag încă semnale de alarmă, dar unii s-au mutat departe de linia întâi. De asemenea, există corporații ucrainene importante care au intrat în incapacitate de plată a datoriilor.

Un studiu recent al Camerei de Comerț Americane din Ucraina a estimat că doar 2% dintre firme s-au închis și alte 10% au fost grav afectate începând cu 2022, pe baza unui sondaj efectuat în rândul a 125 de membri care sunt în principal multinaționale mai mari și companii ucrainene mai mari.

„Multinaționalele nu pleacă”

„Multinaționalele nu pleacă”, a declarat Alfonso Garcia Mora, vicepreședinte regional la IFC, care face parte din grupul Băncii Mondiale, ale cărei sondaje recente spun o poveste similară. „Au rezistat cu adevărat acolo cât de mult au putut”, mai spune acesta.

El a adăugat că unul dintre motivele rămânerii multinaționalelor a fost controlul capitalului din timpul războiului, care a împiedicat firmele să vândă sau să trimită acasă banii obținuți de filialele din Ucraina, ceea ce înseamnă că mulți au considerat că ar fi mai bine să rămână pentru o eventuală redresare postbelică la care se spera.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Riscul atacurilor cu rachete și drone

Riscul atacurilor cu rachete și al daunelor colaterale obligă firmele și organizațiile din Ucraina să facă o asigurare specială pentru riscuri de război, dar, în practică, acest lucru nu s-a putut realiza.

Producătorul de haine, citat mai sus, a declarat că nu a reușit să asigure bunurile în timpul transportului, în timp ce grupul german Bayer, cu sediul la Leverkusen, care construiește o unitate de semințe de porumb în valoare de 60 de milioane de euro lângă Kiev, găsește acoperire abia acum, la doi ani de la atacul Rusiei.

„Avem o serie de oferte pentru asigurarea de război și analizăm pe care o vom lua”, a declarat Oliver Gierlichs, directorul general al companiei din Ucraina, adăugând că aceasta ar fi foarte costisitoare.

Bancherii se plâng că nu au sprijin european

O serie de bancheri se plâng că nu există niciun semn de sprijin de asigurare la nivel mondial sau european, deși unele guverne încep să se implice.

Philipp Grushko, membru al consiliului de administrație al marelui port TIS de lângă Odessa, se așteaptă ca exportatorii „mici și curajoși” să reia transportul maritim de containere în următoarele câteva luni, în timp ce fondul de capital privat Horizon Capital spune că a început chiar să analizeze o posibilă listare pe bursă a unora dintre firmele sale anul viitor.

„Este un gând mai puțin nebunesc în aceste zile”, spune Vasile Tofan de la Horizon, conform sursei citate.

Schimbări în prima linie

Iuri Rizenkov, directorul executiv al gigantului ucrainean al metalelor Metinvest, urmărește cu atenție schimbarea liniilor de front.

Cucerirea de către Rusia a orașului Avdiivka la mijlocul lunii februarie a însemnat pierderea controlului asupra uzinei de cocs a companiei sale de acolo, la aproape doi ani după ce vastul combinat Azovstal din Mariupol a căzut în mâinile forțelor Moscovei după ce a fost grav avariat.

În prezent, bătăliile au loc la mai puțin de 40 km de alte două mari operațiuni – Pokrovsk, unde compania deține cea mai mare mină de cărbune din Ucraina, și Zaporojie, la sud, unde se află cea mai mare oțelărie a sa.

Siderurgia, cu ochii pe linia frontului

Sectorul siderurgic ucrainean avea aproximativ 600.000 de angajați și contribuia cu aproximativ 10% din PIB-ul Ucrainei înainte de război.

Acesta reprezintă în continuare o pondere uriașă în economie și contribuie cu sume mari de impozite.

Problema recrutărilor

Dar Rizenkov și alții sunt îngrijorați și de planurile guvernului de a mobiliza până la 500.000 de oameni în plus pentru a reface o armată epuizată și întinsă pe un front larg.

„Angajăm oameni, îi pregătim și apoi sunt recrutați înainte de a începe să lucreze”, spune el. Rizenkov estimează că Metinvest are deja un deficit de personal de 9.000-10.000 de persoane.

„Aceasta este o mare problemă pe care încercăm să o transmitem atât conducerii militare, cât și politicienilor din Ucraina. Să sperăm că vor reuși să găsească o soluție pentru că, altfel, economia nu va putea funcționa”, punctează el.

Daune și nevoi

Conform datelor Băncii Mondiale, Uniunii Europene și Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ucraina are nevoie de 486 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru a-și recupera pierderile cauzate de război.

Defalcat, sectorul locuințelor a suferit daune în valoare de 55,9 miliarde de dolari, educația și știința de 5,6 miliarde, iar cultura și turismul de 3,5 miliarde.

În domeniul infrastructurii, daunele sunt de 55,2 miliarde de dolari, din care doar cea de transport este de 33,6 miliarde.

Concomitent, sectorul productiv a suferit daune de 26,6 miliarde, din care comerțul și industria de 15,6 miliarde.

În privința mediului, suma se ridică la 3,3 miliarde de dolari.

Nevoile sunt uriașe: 161,8 miliarde de dolari pentru sectorul social, din care 80,3 miliarde pentru locuințe, 44,5 miliarde pentru protecție socială, 14,2 miliarde pentru sănătate și 13,9 miliarde pentru educație.

Sectoarele productive au și ele nevoie de 136,6 miliarde de dolari, din care industria și comerțul de 67,5 miliarde și agricultura de 56,1 miliarde.

Infrastructura are la rândul său o necesitate de 148 miliarde de dolari, din care transporturile de 73,7 miliarde, energia și mineritul de 47,1 miliarde, iar serviciile municipale de 11,4 miliarde.

În fine, ar mai fi nevoie de 39,9 miliarde de dolari în sectoarele interdependente, așa cum e cazul cu managementul dispozitivelor explozive (mine etc), unde necesarul este de 34,6 miliarde de dolari, conform Reuters.

Urmărește-ne pe Google News