Conflictul dintre Nicușor Dan și inspectorii de integritate se tranșează la Înalta Curte. Judecători: „ANI nu a invocat niciun argument pertinent”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înalta Curte de Casație și Justiție va soluționa definitiv procesul în care Nicușor Dan cere anularea raportului ANI din 2023, care l-a găsit în stare de incompatibilitate, deoarece ar fi exercitat atât funcția de primar general, cât și șefia a patru instituții din subordinea Primăriei.
Cuprins:
- Motivarea instanței de fond: „ANI nu a invocat niciun argument pertinent”
- Curtea de Apel: ANI nu înțelege cum funcționează autoritățile publice
- Recursul ANI: Judecătorul „a decupat” din argumentele părților
- Nicușor Dan: „Nu am exercitat vreo altă funcție decât cea de primar”
- Cine l-a dat pe mâna inspectorilor de integritate pe Nicușor Dan
Pe fond, instanța ierarhic inferioară i-a dat dreptate lui Nicușor Dan și a anulat raportul ANI, judecătorul scriind în motivare că inspectorii de integritate dau dovezi că nu înțeleg cum funcționează autoritățile locale și nici nu au adus vreun argument pertinent pentru a susține incompatibilitatea în care s-ar fi aflat primarul.
Agenția Națională de Integritate (ANI) este condusă de Florin Moise, fratele secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii, Sorin Moise, numit cu susținerea PSD.
Despre activitatea lui Sorin Moise, fratele șefului ANI Florin Moise, Libertatea a scris pe larg în investigația „Lacunele din declarația de interese a unui secretar de stat: firma soției primește bani de la fondul de stat unde el este membru în consiliul de administrație”.
Pe data de 15 februarie 2023, ANI l-a găsit în incompatibilitate pe Nicușor Dan, pentru că ar fi exercitat atât funcția de primar general al municipiului București, cât și șefia temporară, dar neremunerată, a următoarelor instituții:
- Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) - în perioada 23 noiembrie 2020 - 12 aprilie 2021
- Administrația Străzilor București (ASB) - în perioada 23 iunie 2021 - 6 august 2021
- Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) - în perioada 7 august 2021 - 7 septembrie 2021
- Centrul Cultural Expo Arte (CCEA) - în perioada 16 iulie 2021 - 25 august 2021.
Raportul de evaluare al ANI cu numărul 7243/G/II/15.02.2023 a fost atacat de Nicușor Dan pe rolul Curții de Apel București - Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal.
Pe data de 21 septembrie 2023, instanța de fond i-a dat dreptate primarului general și a dispus anularea raportului ANI, sub aspectul constatării existenţei stării de incompatibilitate şi conflictului de interese, potrivit Hotărârii 1414/2023 consultate de Libertatea.
Motivarea instanței de fond: „ANI nu a invocat niciun argument pertinent”
Curtea de Apel București a reținut, în hotărârea din 21 septembrie 2023, că Nicușor Dan nu se afla în conflict de interese atunci când a preluat șefia temporară a unor instituții din subordinea Primăriei București, ba chiar a făcut-o în mod legal, în exercitarea atribuțiilor de edil general.
Instanța de fond a reținut că ANI a ignorat ce spune legea că are voie să facă primarul și a dat dovadă de „o neînțelegere a principiilor fundamentale care guvernează activitatea autorităților publice locale”.
„În acord cu reclamantul (Nicușor Dan - n.r.), instanța constată că la dosarul cauzei nu a fost administrată nicio probă din care să rezulte că acesta ar fi ocupat orice altă funcție în afară de cea de primar general al Municipiului București și, de asemenea, nu există nicio dovadă a existenței vreunei remunerații pentru vreo activitate desfășurată la nivelul instituțiilor Municipiului București.
Tot în acord cu reclamantul, instanța constată că în cauză este incidentă ipoteza expresă de excludere a stării de incompatibilitate în situația în care primarul exercită calitatea de reprezentant al instituțiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale.
După cum bine a surprins reclamantul, existența conflictului de interese transpare atunci când o persoană exercită două funcții cu interese contrare. Or, o asemenea ipoteză nu există întrucât există un singur interes convergent atât al primarului, cât și al reprezentantului unei instituții publice, respectiv interesul public.
Mai reține instanța că, deși a invocat această ipoteză, pârâta (ANI - n.r.) nu a oferit niciun argument pertinent.
Susține pârâta, invocând din hotărârile de Consiliu General privind înființarea serviciilor publice, respectiv în cazul ALPAB, că, deși aceasta se află în subordinea Consiliului General al Municipiului București, de fapt, aceasta nu se regăsește în subordinea unității administrativ-teritoriale.
Asemenea alegație nu are niciun suport legal din moment ce Consiliul General al Municipiului București este autoritatea deliberativă a unității administrativ-teritoriale Municipiul București.
După cum reține Înalta Curte de Casație și Justiție (...) atribuţiile partajate conferite autorităţii deliberative şi autorităţii executive se prezumă a fi exercitate deopotrivă în scopul satisfacerii nevoilor comunitare, în numele, în interesul şi pentru unitatea administrativ-teritorială.
În consecință, reține instanța că o instituție publică aflată în subordonarea Consiliului General al Municipiului București este o instituție publică în subordinea unității administrativ-teritoriale.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Administrația Străzilor și Centrul Cultural Expo Arte sunt, după cum citează chiar pârâta, servicii de interes local ale Municipiului București. (...) Afirmația pârâtei că reclamantul ar fi putut conduce activitatea acestora doar dacă făceau parte din aparatul propriu al primarului nu are niciun suport legal”, scrie judecătorul în motivare.
Curtea de Apel: ANI nu înțelege cum funcționează autoritățile publice
Instanța de fond a mai reținut că reprezentanții ANI au dovedit prin reportul întocmit împotriva lui Nicușor Dan că nu înțeleg felul în care funcționează autoritățile locale:
- „Instituțiile publice de la nivelul unității administrativ-teritoriale, în mod evident nu pot fi confundate cu aparatul propriu al primarului, fiind noțiuni distincte, bine definite de Codul administrativ. (...) Instanța reiterează că afirmația acestei presupuse confuzii nu are niciun suport legal, de altfel, pârâta ANI ignoră chiar reglementarea de excludere a existenței conflictului de interese și realizează o distincție neprevăzută de lege și prin adăugare la lege.
- Instanța constată că acest argument expus de pârâta ANI în sensul în care primarul este limitat exclusiv la numirea și revocarea directorilor serviciilor publice ale unității administrativ-teritoriale, dincolo de faptul că ignoră dispoziția legală invocată de reclamant (...), devoalează o neînțelegere a principiilor fundamentale care guvernează activitatea autorităților publice locale.
- Este greu de conceput că primarul, autoritatea care, deși are competențele stabilite de art.155 alin. 5 lit. c Cod administrativ, nu ar avea control asupra exercitării în concret asupra unui serviciu public decât prin numirea sau revocarea directorului.
- Asemenea stare de fapt ar exclude nu doar dreptul primarului de a conduce ca și autoritate publică aleasă, dar și controlul cetățenilor asupra treburilor publice cu înfrângerea principiului autonomiei locale.
- Dincolo de faptul că pârâta nu a oferit niciun argument referitor la competenţa primarului prevăzută de art.155 alin. 5 lit. c Cod administrativ, instanța constată că nu există nicio dispoziţie de text legal care să împiedice conducerea directă a unui serviciu public, fie prin numirea directorilor, fie prin dispoziții directe acordate acestora, fie chiar prin preluarea în mod direct a activității serviciului public de către primar.
- Existența unor structuri cu conducere proprie este o facultate necesară organizării optime a serviciilor publice, fiind rezonabil de presupus că primarul unității administrativ teritoriale nu poate conduce în mod direct toate serviciile publice, dar nu există niciun argument de text pentru care acesta nu ar putea face-o, temporar sau permanent, întrucât doar acesta va răspunde în fața electoratului, iar nu și directorii acestor servicii. (...)
- Toate argumentele expuse supra converg către inexistența regimului juridic al incompatibilității prevăzut de art. 87 alin.1 lit. d din Legea 161/2003, reclamantul exercitându-și în mod legal toate competențele.
- Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
- În cauză, în mod evident nu subzistă niciun conflict de interese întrucât dispozițiile legale citate sunt deosebit de clare, în sensul în care trebuie să subziste un interes personal de natură patrimonială.
- Afirmațiile pârâtei potrivit cărora interesele patrimoniale nu trebuie dovedite în concret, rațiunea instituirii conflictului de interese fiind aceea de a înlătura orice dubiu cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuțiilor și competențelor legale, nu au niciun fundament legal. (...)
- Pentru toate considerentele anterior expuse, instanţa va admite în parte cererea şi va anula raportul de evaluare cu privire la reţinerea prin acesta a existenţei stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese”, susține instanța de fond în Hotărârea 1414/2023.
Împotriva hotărârii Curții de Apel București au declarat recurs atât ANI, cât și Nicușor Dan, iar procesul se judecă în prezent pe rolul Înaltei Curți.
Recursul ANI: Judecătorul „a decupat” din argumentele părților
Reprezentanții ANI se plâng în recursul depus la instanța supremă, consultat de Libertatea, că judecătorul fondului nu a motivat hotărârea, ci și-a exprimat acordul sau dezacordul cu privire la argumentele aduse de părți.
- „Prin sentința recurată nu este realizată o motivare prin care judecătorul, ținând cont de toate elementele factuale ale speței, identifică norma juridică aplicabilă, ci se limitează la o înșiruire de contraziceri ale argumentelor subscrisei.
- Nu există o contraargumentare efectivă, pentru că lipsesc argumentele instanței, motivarea rezumându-se la preluarea unor apărări «decupate» din întâmpinarea subscrisei, la care răspunde cu o serie de preluări din acțiunea reclamantului.
- Faptul că judecătorul «motivează» exclusiv prin intermediul părților, alegând cu care anume este sau nu de acord, nu se constituie într-o motivare care să releve raționamentul logico-juridic propriu al instanței (de exemplu pag. 19, ultimul paragraf - «în acord cu reclamantul», pag. 20, primul paragraf - «tot în acord cu reclamantul», continuând cu următorul paragraf «după cum bine a surprins reclamantul»).
- Motivarea proprie a instanței nu este întemeiată exclusiv pe contraargumentarea celor menționate în întâmpinare, folosind în acest sens sintagme de felul: «pârâta nu a oferit niciun argument pertinent» (pag. 20 paragraf. 3), «pârâta ANI nu a formulat nicio apărare», respectiv «după cum citează chiar pârâta».
- Într-o asemenea ipoteză am putea concluziona că dacă pârâta nu ar fi depus o întâmpinare, judecătorul neavând la ce se raporta, fie ar fi fost în imposibilitatea de a judeca și motiva cauza, fie ar fi admis fără nicio altă analiză acțiunea reclamantului”, notează ANI, printre altele, în cererea de recurs.
Nicușor Dan: „Nu am exercitat vreo altă funcție decât cea de primar”
Și primarul general Nicușor Dan a depus recurs la instanța supremă, dar - în măsura în care hotărârea Curții de Apel București îi este în mare parte favorabilă - acesta se limitează la o serie de precizări:
- „Contrar celor afirmate de recurentă, instanța de fond a motivat cu privire la situația de fapt, reținând că subsemnatul nu am ocupat vreo altă funcție în afară de cea de Primar General al Municipiului București, dar am exercitat, din această funcție, calitatea de reprezentant al unui serviciu subordonat.
- Este adevărat, instanța de fond folosește de două ori noțiunea de «conflict de interese» (pag. 20 par. 3 și 14) în loc de «incompatibilitate», însă este evident din structura sentinței (...) că ea se referă la incompatibilitate, deci folosirea noțiunii «conflict de interese» este o simplă eroare materială.
- Cu privire la exercitarea cu caracter temporar al unei funcții de conducere (...) legea prevede condiția numirii printr-un act de autoritate.
- Așa cum a reținut instanța de fond, nu există un astfel de act de numire, deci subsemnatul nu am exercitat vreo altă funcție decât cea de Primar al Municipiului București.
- În plus, nu a existat vreo remunerație a subsemnatului pentru vreo altă funcție decât cea de Primar al Municipiului București.
- În subsidiar la primul argument principal, chiar dacă instanța reține că funcția poate fi exercitată fără o numire, prin raportare la atribuțiile specifice ale funcției de director general/director executiv/director al celor patru servicii, în mod evident aceste atribuții nu au fost exercitate.
- Conform Codului Administrativ, primarul conduce serviciile subordonate. În temeiul acestei prerogative, autoritatea publică Primarul Municipiului București și nu persoana fizică a asigurat reprezentarea serviciilor în cauză.
- În subsidiar la primele două argumente, chiar dacă instanța reține că am exercitat funcția de conducător al serviciilor în cauză, art. 87 alin. 1 lit. d din Legea 161/2003 exceptează de la incompatibilitate această situație”, notează Nicușor Dan în recursul lui.
Cine l-a dat pe mâna inspectorilor de integritate pe Nicușor Dan
Reamintim că la demersul ANI împotriva lui Nicușor Dan „a contribuit” avocatul Gheorghe Piperea, profesorul universitar doctor care se arăta indignat pe Facebook că Administrația Națională de Meteorologie raportează valoarea temperaturii înregistrate la umbră, nu la soare.
„Este ANM o instituție publică? Este. Deci poate să ne furnizeze o informație de interes public, răspunzând la aceste întrebări. Cum se calculează, oficial, temperatura exterioară? De ce există valori atât de diferite ale acesteia? (...) Este posibil ca temperatura la umbră să fie mai redusă cu 7 sau chiar 11 grade decât cea la soare? În lunile de vară mie, de exemplu, nu mi s-a părut niciodată că e mai răcoare la umbră, ci doar că sunt mai puțin expus insolației și «bronzării»”, își exprima nedumerirea Gheorghe Piperea.
Pe scurt, din actele dosarului rezultă că Gheorghe Piperea a depus sesizarea la ANI împotriva lui Nicușor Dan și a retras-o în aceeași zi.
Retragerea sesizării nu are efecte însă asupra raportului ANI, așa cum a arătat reprezentanta instituției. Cu alte cuvinte, Gheorghe Piperea le-a dat celor de la ANI „un impuls” să-l bage între coperți pe Nicușor Dan, apoi s-a retras din „bătălie”.
FOTO: Ionuț Mureșan
sormar 27.09.2024, 13:17
Ne mai mirăm că judecătorii au mii de dosare şi nu fac faţă, când vin astfel de speţe, promovate politic de oameni incompetenţi, la fel ca cei care i-au pus în funcţiile respective.
XhX13 27.09.2024, 13:59
V-am mai zis ca schenghanarii fură curent!
XhX13 27.09.2024, 14:00
Ține-ți oamenii pe banii tăi schenghanare nu-i mai pune la alții în ogradă!
nasty1 27.09.2024, 14:14
ANI, ca toate celelalte institutii publice politizate complet de PSD si PNL, este folosita ca maciuca politica impotriva opozitiei. Din fericire, mai exista si cativa magistrati care nu asculta de ordinele politice. Putini, dar mai sunt.
michi 27.09.2024, 14:35
Nea avocatul asta, ca si alti avocati de altfel, baga batul prin gard. Pe ei in esenta ii intereseaza de fapt beneficiile financiare personale!!!