Parchetul European investighează, inclusiv în România, achiziții militare realizate din bani europeni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Între dosarele în care Parchetul European (EPPO) investighează presupuse fapte penale se află și unele care vizează achiziții militare de către state membre ale Uniunii, din fonduri europene, declară într-un interviu acordat în exclusivitate Libertatea, procurorul european Cătălin Borcoman.
„Există astfel de sesizări, dar anchetele se desfășoară deocamdată in rem”. (n.red - nu s-a început urmărirea penală împotriva unei persoane), explică procurorul Cătălin Borcoman, membru în Colegiul Procurorilor al EPPO, referindu-se la cercetările privind achiziții militare realizate de state membre ale Uniunii Europene.
Întrebat dacă anchetele vizează și achiziții făcute de România, Cătălin Borcoman, a răspuns:„Inclusiv”, fără a da alte detalii.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a început să finanțeze state membre prin mai multe programe în vederea creșterii capacității de apărare. Documentele Consiliului European arată că în aprilie 2021 Uniunea Europeană a lansat un fond european pentru apărare, în valoare de 7,3 miliarde de euro, dedicat dezvoltării cercetării în domeniul apărării și unor proiecte de dezvoltare a capabilităților militare. Ulterior, programul a primit o finanțare suplimentară de peste un miliard de euro.
În 2023, Uniunea Europeană a decis să finanțeze producția de muniții, prin achiziții publice în comun. În 2025, Uniunea a lansat un nou program privind dezvoltarea industriei europene de apărare. La 8 decembrie 2025, Consiliul a adoptat Programul privind industria europeană de apărare.
Prin intermediul acestui program, UE furnizează 1,5 miliarde de euro sub formă de granturi, pentru a îmbunătăți pregătirea pentru apărare a statelor membre în perioada 2025-2027.
Un alt program care vizează creșterea capacității de apărare a țărilor din Uniune este cel de mobilitatea militară, prin care infrastructura de transport este modernizată.
Cel mai recent program european în domeniul militare este SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”). Prin acest program, Uniunea alocă 150 de miliarde de euro statelor membre care solicită ajutor financiar.
România a cerut aproape 17 miliarde de euro prin acest program și a primit deja avansul în valoare de 2,5 miliarde de euro. Se pare însă că cercetările procurorilor nu vizează achiziții prin SAFE.
În interviul acordat Libertatea, procurorul European Cătălin Borcoman vorbește și despre problemele pe care anchetatorii EPPO le au în legătură cu anchetele care vizează presupuse fraudări ale fondurilor europene în România: nealocarea unui număr suficient de polițiști și procurori de către autoritățile Române, lipsa unor răspunsuri privind presupuse infracțiuni comise în Portul Constanța, neseriozitate din partea unor instanțe în gestionarea unor audieri în dosare transfrontaliere.
România, în topul țărilor afiliate EPPO, după numărul mare de dosare și volumul fraudelor investigate de procurorii europeni
România se află în topul țărilor din Uniunea Europeană în care procurorii Parchetului European au descoperit, în ultimii ani, fraude masive.
Ultimul raport anual al EPPO arată că, la final de 2025, procurorii europeni aveau în lucru 635 de dosare provenind din România (din totalul de peste 3.600) în care fraudele erau estimate la peste 6 miliarde de euro.
Suma este echivalentul a 60 la sută din bugetul apărării naționale a României în acest an și în același timp, aproape 10 la sută din totalul fraudelor suspectate de Parchetul European în toate statele membre afiliate EPPO.
Potrivit procurorului european Cătălin Borcoman, în dosarele care vizează potențiale fraude din bani alocați României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) „grosul dosarelor investigate sunt în zona dezvoltării regionale și urbane sau în zona de dezvoltare rurală, privind activități specifice incluse în acest plan, posibil fraudate. De asemenea, în România există foarte multe cauze investigate și în domeniul agricol”.
