„Copiii pierduți pe drum”. 60% dintre elevii care intrau în 2009 în clasa I n-au reușit să ia Bacul în 2021

În anul 2009 intrau pe băncile școlilor 203.895 de copii. Dintre aceștia, puțin peste 169.000 au terminat clasa a VIII-a. Din aceeași generație, 114.000  de elevi s-au înscris la Bacalaureatul de anul acesta. La examen s-au prezentat 110.000, iar dintre aceștia, aproximativ 81.000 au obținut cel puțin media 6, adică de trecere.

„Cifrele acestea ne confirmă că România este, de departe, corigentă la educația de calitate pentru fiecare copil. Pentru că n-au avut acces (la educație – n.r.) sau pentru că actul educațional a fost de slabă calitate, 60% dintre tinerii care intrau în 2009 în clasa I n-au reușit să ia Bacul. Au fost pierduți pe drum”, a explicat pentru Libertatea Alexandru Manda, activistul care a câștigat titlul de „Tânărul European al anului 2021”.

Mai puțini absolvenți de Bac ar putea însemna mai mulți meseriași

Pe de altă parte, experta în Educație Daniela Vișoianu spune că numărul mai mic de elevi înscriși la examenul de Bacalaureat poate fi interpretat într-o direcție bună: posibilitatea de avea mai mulți meseriași.

Recomandări

Cine a furat coiful și brățările dacice de aur, în Olanda: „100% sunt și români implicați”, susține ciminalistul Tudorel Butoi

Dar pentru ca adolescenții să se poată dezvolta pe căi alternative, în afară de facultate, statul român trebuie să vină cu un sprijin suplimentar, mai explică aceasta.

„Este de neiertat pentru sistemul public că nu oferă calificări de calitate, bine finanțate, cu pachete de sprijin pentru copiii care nu dau Bacalaureatul și familiile lor. Prea multor tineri li se fură șansa de a intra pe piața muncii, cu un loc de muncă decent plătit, sau posibilitatea de completare a studiilor pe rute flexibile, cum ar fi școlile postliceale”, spune Vișoianu.

Trei diferențe între rezultatele la Bac de anul acesta și cele de anul trecut

În primul rând, rata de promovare în mediul rural a crescut cu peste 4 procente față de anul trecut. Potrivit datelor transmise de Ministerul Educației, anul acesta, 63.5% dintre elevii din mediul rural au luat examenul de Bacalaureat, față de anul trecut, când 59.3% l-au promovat. În mediul urban se înregistrează o creștere de puțin peste un procent: de la 77,1% în 2020, la 78,5% în 2021.

O altă creștere a promovabilității se înregistrează în rândul liceelor tehnologice: de aproape 6%. Dacă anul trecut 39,5 % dintre absolvențiii de liceu tehnologic au reușit să ia Bacalaureatul, anul acesta peste 44%% au obținut peste 6 la examen.

Recomandări

Primele imagini cu furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda

În rândul elevilor care au terminat un liceu teoretic, promovabilitatea a crescut cu 0,6%. În schimb, în liceele vocaționale, rata de promovare a scăzut cu mai mult de 3 procente față de anul trecut: de la 70,2% în 2020, la 66,9% în 2021.

Sorin Ion, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației pentru învățământul preuniversitar, spune că aceste creșteri pot avea două motive.

„În pandemie, elevii au învățat mai mult la materiile de Bac față de celelalte discipline. În plus, elevii care învață în mediul rural sau în licee tehnologice de la periferia orașelor n-au mai pierdut timpul cu naveta”, afirmă secretarul de stat.

Pe de altă parte, Sorin Ion spune că „rata de promovare mai mare din mediul rural și din liceele tehnologice poate fi determinată și de faptul că anul acesta s-au înscris mai puțini tineri la Bacalaureat”.

De trei ori mai puține medii de 10 decât anul trecut

Anul acesta au fost raportate 112 medii de 10 la Bacalaureat, de trei ori mai puține comparativ cu anul trecut, când au fost 308.

Recomandări

Cine este Raluca Turcan, ministrul Culturii sub care s-au trimis comorile în Olanda. A participat la lansarea expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”

Scăderea cea mai mare de medii de 10 s-a înregistrat la matematică: dacă în 2020 elevii au luat 2.241 de note de 10, anul acesta au obținut 948.

„Subiectele au ținut cont de programă, la fel ca în anii trecuți. Anul acesta, însă, pentru a lua o notă peste 8, n-a mai fost îndeajuns să rezolvi exercițiile după o rețetă învățată la clasă. Cine a vrut notă mare a trebuit să arate că știe să interpreteze enunțurile date”, explică Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro