CORESPONDENȚĂ DIN EGIPT. Ce scrie în raportul oficial al morții româncei atacate în mare în Hurghada
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a stat de vorbă în Egipt cu Nour El Din Farid, activist de mediu al Asociaţiei pentru Protecţia şi Conservarea Mediului în Hurghada (HEPCA), organizaţie care a colaborat cu guvernatorul Regiunii Mării Roşii pentru a cerceta incidentul în care două femei au fost atacate de rechini în Hurghada. În interviu, Farid vorbește despre concluziile la care au ajuns oficialii până în prezent în cazul dublei tragedii.
Cuprins:
- „Nu avem nicio explicație”
- „Dacă ar fi oi în Marea Roşie, rechinii ar merge şi le-ar mânca pe ele. Asta nu le crește apetitul pentru oameni”
- „La fel de periculos e peștele scorpion”
- „În Hawaii sunt o mulţime de rechini agresivi, iar oamenii dau milioane să meargă acolo”
- Ce e de făcut în preajma rechinilor
L-am întâlnit pe Nour Farid în portul Marina Hurghada, de unde vasele încă pleacă pline cu turişti înspre locurile de scufundare. Acostate în port sunt şi două bărci de viteză, folosite pentru a prelua de urgenţă turiştii accidentaţi în larg. „E o surpriză că sunt amândouă aici”, spune Nour Farid. „În fiecare zi pleacă de câteva ori”. Sunt multe cazuri de infarct ale celor care, în ziua precedentă scufundărilor, au rămas prea mult la barul all-inclusive, a remarcat activistul. Sunt şi multe tăieturi în reciful de corali. În fiecare zi, ajung la spital 30-40 de cazuri, spune Nour Farid. Niciodată nu s-a întâmplat însă ca un rechin să atace un turist, susţine bărbatul. Şi atunci, de ce acum?
Libertatea: În urmă cu o săptămână, un rechin a atacat o româncă şi o australiancă ce înotau în zona Sahl Hasheesh din Hurghada. Ce se întâmplă acum în Hurghada?
Nour M. Farid: Guvernatorul Amr Hanafi a închis imediat plajele din zona Sahl Hasheesh şi din Makadi Bay (plajele din zona Makadi Bay s-au redeschis vineri, iar în Sahl Hasheesh turiştii au voie să intre un metru în mare, n.r.). Dar există mulţi oameni care, în ciuda interdicţiei, tot se duc în mare, pentru că vor să înoate. Ei ştiu că astfel de accidente se întâmplă extrem de rar. Angajaţii pentru securitate aleargă după ei şi-i roagă să se întoarcă la ţărm - şi nu pentru că le e teamă de alt incident cu rechini, ci pentru că le e teamă de lege. Până la urmă, cu tot respectul, rechinul nu stă într-un singur loc. Iar rechinii atât de mari încât să poate crea un astfel de incident parcurg sute de kilometri pe zi; mâine ar putea fi în apropierea Arabiei Saudite. De altfel, în celelalte zone din Hurghada, totul se desfăşoară ca înainte. Barca mea, de exemplu, este în larg acum pentru scuba diving şi snorkeling.
„Nu avem nicio explicație”
- Totuşi, cum vă explicaţi acest incident?
- Nu avem nicio explicaţie. Şi autorităţile noastre spun asta. Nici profesorul Mahmoud Hanafi de la HEPCA, consultantul ştiinţific al guvernatorului, nu a înaintat nicio explicaţie. Ceea ce am putut face a fost să trimitem bărcile în larg, pentru a cerceta prezenţa rechinului, astfel încât să aflăm măcar specia. Nu putem spune decât că este un rechin mare, judecând după întinderea muşcăturii. Dacă vreţi să scrieţi ceva, HEPCA poate transmite că este un eveniment fără precedent, nu a mai fost întâlnit în această regiune.
- Aţi reuşit să recompuneţi firul evenimentelor? De pildă, ştiţi ce fel de rechin a atacat?
- Tot ce-aş putea spune despre acest incident ar fi speculaţii. Din cele 25 de specii de rechini existente în Marea Roşie, ar putea fi 4 dintre ele. Dar nimeni nu ştie ce fel de rechin a muşcat. Nimeni nu ştie dacă e vorba de unul, doi sau mai mulţi rechini. Ar putea fi unul care a muşcat, apoi altul, atras de sânge, apoi încă doi. Nu ştim nici dacă cele două femei au fost muşcate în acelaşi timp. Nici anchetatorii de la criminalistică nu pot răspunde la aceste întrebări, pentru că nu au această experienţă. Dacă examinează o omucidere, pot spune ce fel de cuţit e, dacă e mâna dreaptă sau stânga, dar cu astfel de cazuri nu s-au mai întâlnit.
Aşa că în raportul oficial scrie: „Moartea a survenit în urma pierderii sângelui şi a scăderii presiunii sângelui ca urmare a unui incident cu un animal”. În documentul oficial, nu au putut scrie nici măcar dacă e vorba de un rechin sau nu. Aţi început prin a spune „românii vor să ştie”. Dar orice li s-ar răspunde, ar fi simple speculaţii.Nour El Din Farid, expert mediu:
„Dacă ar fi oi în Marea Roşie, rechinii ar merge şi le-ar mânca pe ele. Asta nu le crește apetitul pentru oameni”
- Trebuie să existe o explicaţie...
- Poate o explicaţie rece, de probabilistică: pur şi simplu, astăzi, în Hurghada sunt mult mai mulţi oameni decât acum 30 de ani. Primim un milion de turişti, aşa că probabilitatea unui incident pur şi simplu e mai mare decât atunci când primeam 100.000. Pot aproxima că, în timp ce discutăm, peste 10.000 de turişti înoată în Marea Roşie. Totuşi, numărul mare de oameni din Hurghada e mai probabil să sperie rechinii.
- Ar putut fi atras rechinul de cosmetice, de sângele din urma tăieturilor în reciful coral, din cauza hrănirii neautorizate?
- E ca şi când mi-aţi fi spus motivele pentru care are loc un accident de maşină. Poate o persoană a băut prea mult, cineva s-a aruncat în faţa maşinii, o anvelopă a explodat, drumul e prost, nu ţin frânele. Pot fi găsite o mulţime de cauze ipotetice..
- Presa a mai sugerat că rechinul sau rechinii au fost atraşi în urma naufragiului unui vas din Sudan, plin cu oi. Hisham Gabr Ali, şeful Camerei Egiptene pentru Scufundări şi Sporturi Nautice, dă vina pe navele autraliene ce transportă ovine, care ar arunca în larg carcase de oi.
- Haideţi să ne gândim logic. Dacă ar fi oi în Marea Roşie, rechinii ar merge şi le-ar mânca pe ele. Nu e ca şi când asta le măreşte apetitul pentru oameni. Ne-am putea gândi că exportatorii aruncă, periodic, carcase, iar rechini urmăresc vasul, precum Hansel şi Gretel. Şi în cazul acesta, vă întreb care e logica să meargă apoi să muşte un om? Credeţi că vor şi desert? Acestea sunt mai degrabă speculaţii, pentru că nimeni nu poate şti sigur ce s-a întâmplat. Oamenii nu sunt în meniul rechinilor.
„La fel de periculos e peștele scorpion”
- Există însă şi cazuri în care atacă oamenii. De ce o fac?
- În 99% din cazuri, atunci când sunt atraşi de un om aflat la suprafaţă, vin să verifice ce se întâmplă, îşi dau seama că nu reprezintă hrana lor şi pleacă. În cazuri foarte rare, asta se poate termina cu un accident mortal: rechinul te poate lovi, te poate muşca de frică. Vedeţi dumneavoastră, toate poveştile despre oi, cosmetice, sânge în apă sunt, mai degrabă, simple mituri. Ca şi când ai spune - cunoaşteţi mitul, nu? - că delfinii ajută persoanele care se îneacă. În mod real, există un risc mult, mult mai mare să fii rănit de un peşte-piatră, care trăieşte pe recifele de corali, iar cei patru ţepi ai săi au un venin foarte puternic, care te poate omorî în 20 de minute. Sau să fii înţepat de scoici de con, a căror înţepătură te poate omorî în 20 de minute. La fel de periculos e peştele scorpion! E mult mai probabil ca aceste specii să fie în apele în care oamenii înoată sau fac scuba-diving. Până la urmă, şi dacă mergi în Tanzania, e mai probabil să fii înțepat de un ţânţar decât să fii mușcat de un leu.
- Au existat astfel de incidente?
- Nici măcar astea nu se întâmplă prea des. Dar oamenilor le place povestea lui „Jaws” - Fălci (filmul făcut de Steven Spielberg, n.r.). Acum mai mulţi ani, a venit în hotelul în care lucram o echipă de animatori români, foarte bine antrenaţi. Erau 2 băieţi şi 4 fete. Am făcut snorkeling cu ei şi, când le-am arătat un rechin în apă, una dintre fete m-a apucat atât de tare de mână încât unghiile ei mi-au intrat în carne. Era extrem de panicată. I-am arătat ce se întâmplă în jur, cum oamenii sar din bărci şi se apropie de rechin, ca să-l privească şi abia atunci a reuşit să se relaxeze.
- Şi asta nu e, totuşi, periculos?
- Chiar ieri am făcut snorkeling cu un rechin-balenă uriaş! Numai că aceste activităţi sunt făcute de profesionişti sau sub îndrumarea lor. Noi avem o mulţime de centre care organizează scufundări - chiar eu sunt proprietarul unui dintre ele. Dar toate centrele sunt autorizate, iar angajaţii sunt foarte bine instruiţi cu privire la riscuri şi la felul în care trebuie să ne comportăm atunci când ne întâlnim cu un rechin.
Și<a href="https://www.facebook.com/watch/?v=5204828969553282" target="_blank" rel="noreferrer noopener"> noi chiar ne scufundăm cu rechini</a>! Nu doar că nu e nicio problemă, profesioniştii îşi pot da seama când comportamentul unui rechin este anormal. Prietenii mei de la centrul Red Sea Diving Safari se întâlnesc în fiecare zi cu rechini sau cu delfini.<a href="https://www.facebook.com/watch/?v=1229012491254239"> Priviţi</a>! Pot să vă arăt o mulţime de videouri postate de colegii mei, spune Nour Farid.
„În Hawaii sunt o mulţime de rechini agresivi, iar oamenii dau milioane să meargă acolo”
- Ce ar trebui să ştie turiştii care se gândesc să vină în Hurghada?
- Să se informeze. Când călătoreşti, trebuie să citeşti despre specificul natural al zonei. Că nu trebuie să bei apă de la robinet, că devii un homar dacă stai la soare fără protecţie chiar şi o jumătate de oră, că trebuie să te menţii hidratat. Trebuie să ştie ce să facă atunci când înoată printre corali, printre rechini. Citiţi codurile de conduită pentru apele tropicale! De altfel, şi închiderea plajelor e tot o procedură standard. Nu suntem magicieni, n-am inventat noi roata. Există un cod de conduită care le impune autorităţilor să închidă zona pentru investigaţii, iar apoi oamenii vor putea înota la loc. Ca o comparaţie, i-au oprit cumva pe oameni atacurile teroriste să meargă în SUA? Nu! În Hawaii sunt o mulţime de rechini agresivi, iar oamenii dau milioane ca să meargă acolo.
- Cum se raportează HEPCA la acest incident?
- Ceea ce ne preocupă pe noi este pescuitul rechinilor, care e interzis de lege aici şi se pedepseşte cu închisoarea. Rechinul e o specie protejată, pentru că are un rol foarte important în ecosistemul Mării Roşii. Ne îngrijorează faptul că, în urma acestui incident, este preferată prinderea rechinului, ca şi când ar fi un criminal care trebuie pedepsit. Marea Roşie e foarte săracă. Nu veţi vedea la noi bărci masive la pescuit de ton. Pentru că nu sunt foarte multe râuri care aduc materie organică în mare, aşa că apa nu e foarte nutritivă. Recifele de corali sunt, pentru Marea Roşie, ca nişte oaze în deşert. Aşadar, vorbim despre un ecosistem foarte fragil, unde avem mai degrabă varietate, şi nu cantitate. Aşa că, orice intervenţie asupra unei anume specii poate afecta întregul ecosistem, iar acest lucru poate avea implicaţii importante. Chiar şi pescuitul de castraveţi de mare ar putea crea probleme.
Ce e de făcut în preajma rechinilor
- Ce studiaţi?
- Acum, preocuparea noastră este cu privire la conservarea speciilor pe cale de dispariţie. Avem însă şi activităţi pe uscat privitoare la deşeurile solide. Câtă vreme pământul nu este curat, marea nu poate fi curată nici ea. Am dezvoltat şi o aplicaţie, cu sprijinul USAID, pentru sistemul de monitorizare a acostărilor dar şi pentru raportarea întâlnirilor cu animale marine. Oamenii raportează că au văzut un rechin sau o broască ţestoasă, iar ceilalţi, care sunt în apropiere, vin să ai aibă şi ei această experienţă. Apropo de asta, când cineva strigă din apă „rechin”, necunoscătorii se grăbesc să înoate către vas, iar cunoscătorii se grăbesc de pe vas în apă. Avem şi câte un cod de conduită care descrie ce trebuie să faci când vezi un delfin, o broască ţestoasă sau un rechin.
- Ne puteţi citi capitolul „rechini”?
- Trebuie să menţineţi o distanţă de cel puţin 4 metri, să nu atingeţi sau să înotaţi către el, să încercaţi să reţineţi cât mai multe detalii despre mărime şi comportamentul lui şi să raportaţi întâlnirea astfel încât şi alţii să se bucure de experienţă. De asemenea, se pot raporta şi comportamentele împotriva naturii: rănirea delfinilor, aruncarea gunoaielor în larg, statul pe reciful de corali, pescuitul ilegal, jet ski-uri. Nu avem nicio atribuţie de control, dar avem o voce puternică în relaţia cu autorităţile. Practic, HEPCA este organizaţia de specialişti care ajută autorităţile la conservarea naturii în Marea Roşie.
valentiniliu27 10.07.2022, 21:58
un om cu bun simț mulțumesc pentru interviu
karpathin 11.07.2022, 09:57
Naturalețe și dezinvoltură în răspunsurile celui intervievat, chiar dacă nu aduce neapărat detalii despre incident, reușește să fie tranșant și nu ezită să spună „nu știm”. Câtă diferență față de limbajul de lemn și generalitățile cu iz de rumeguș mestecate de ani de zile de autoritățile române!
pogab46 13.07.2022, 03:38
Subtitlu - "Libertatea a stat de vorbă în Egipt cu Nour El Din Farid, activist de mediu..." Urmeaza niste invitatii "Haideţi să ne gândim logic" De abia dupa jumatatea articolului aflam "Noi avem o mulţime de centre care organizează scufundări – chiar eu sunt proprietarul unuia dintre ele." Banuiesc ca articolul e platit. In rest, ce sa zic - putin respect pt cititori se poate?