Cornel Mihulecea, «părintele» unităţii de la Cernavodă: «România putea construi singură centrale nucleare, dar a renunţat la tehnologie»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Inginerul energetician a fost membru al guvernului în calitate de preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (CSEN) între 1976 şi 1990. “În 1976, ruşii ne propuseseră construirea a două centrale nucleare de-ale lor, una la Slatina şi alta în apropiere de Tulcea. În paralel s-a mers şi pe varianta canadiană de la Cernavodă. Diferenţa dintre ele era că sistemul rusesc avea securitatea mult mai slabă decât cel canadian - lucru care s-a văzut la Cernobîl. Am renunţat la ruşi şi am fost desemnat să semnez contractele de licenţă cu reprezentanţii Canadei”, ne-a spus inginerul energetician Cornel Mihulecea. În baza contractelor de licenţă, România a dezvoltat, până în 1986, conceptul propriu pentru fabricarea centralei de tip CANDU.
Industria nucleară, în colaps după 1990
Prelucrarea uraniului la Feldioara şi Piteşti, apa grea, realizarea unor piese ale turbinelor la IMGB, practic toată tehnologia, au fost asimilate de industria românească. “Din păcate, la începutul anului 1990 am fost sunat de Petre Roman şi anunţat că trebuie să mă pensionez. Am cerut să fie numită o persoană căreia să îi predau documentaţia şi tot ce ţine de CSEN, dar el mi-a spus că nu e nevoie să predau nimic nimănui. Documentaţia a ajuns la Institutul Măgurele, de unde nu mai ştiu ce drumuri a luat. Ulterior, unităţile româneşti de realizare a reactoarelor CANDU au au dispărut - IMGB e un exemplu elocvent -, iar reactoarele 3 şi 4, sau alte centrale nucleare care se vor construi la noi, urmează să fie făcute de firme private”, ne-a spus Cornel Mihulecea.
Cuprins:
Cernavodă asigură acum 18% din energia electrică
Din cele cinci unităţi de producere a curentului electric proiectate la Cernavodă, astăzi funcţionează două şi asigură 18% din necesarul de energie electrică a României. Unităţile III şi IV vor fi puse în funcţiune până în anul 2016, prin intermediul unor investitori privaţi.
Chinezii au fost foarte interesaţi de capacităţile nucleare româneşti
În 1882, la scurt timp după începerea lucrărilor la Cernavodă, România a fost curtată pentru colaborare pe probleme nucleare de chinezi, de argentinieni, de Irakul lui Saddam Hussein şi de Muammar Gaddafi, conducătorul Libiei. Saddam şi Gaddafi erau interesaţi în special de modul de obţinere a apei grele. “Dintre toţi, România nu a colaborat decât cu China. Am făcut parte din echipa de lucru care l-a însoţit pe Ceauşescu în acea vizită şi am semnat protocolul de colaborare”, îşi aminteşte Cornel Mihulecea.
