CTP acuză că în Parcul Cireșarii din București este o poză cu Pacepa: „Dacă autoritățile nu dau jos mizeriile astea, o s-o fac eu”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai multe afișe care conțineau biografiile a trei comuniști, printre care și cea a controversatului general de Securitate Ion Mihai Pacepa, au fost înlăturate de pe gardul Parcului Cireșarii din București, după observația făcută de gazetarul Cristian Tudor Popescu.
Cuprins:
UPDATE ora 11.55: CTP a anunțat că primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a transmis că panourile au fost date jos. „Am fost acum să văd: da, au dispărut toate 9”, a scris Cristian Tudor Popescu pe Facebook.
„De apreciat receptivitatea și intervenția imediată. Așteptăm însă, tot fără întârziere, rezultatele anchetei promise aseară pe acest cont de fbk de către dna primar. Adică, cine le-a comandat, cine le-a plătit, cine a autorizat afișarea lor pe gardul Parcului Copiilor? Cine răspunde pentru murdăria asta?”, a adăugat gazetarul.
„Și trebuie să mai pun o întrebare, poate cea mai neplăcută: aflu că panourile sunt acolo de ceva vreme. Cum de niciunul dintre părinții care vin cu copiii la Cireșarii nu a făcut o sesizare?”, a încheiat CTP.
Știrea inițială: Gazetarul Cristian Tudor Popescu s-a arătat nemulțumit că pe gardul Parcului Cireșarii din București, redeschis la 1 iunie după mai mulți ani în care baza a fost lăsată în paragină, a fost pusă o poză cu fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa, care a fugit în Statele Unite în 1978 și a fost apoi acuzat de regimul Ceaușescu de spionaj în favoarea americanilor.
„Trec pe lângă vechiul parc al Copiilor, „Cireșarii”, din sectorul 1, oarecum renovat în ultimele luni și redeschis după îndelungi pertractări între ministerul Educației și Primăria sect. 1. Ceva îmi zgârie colțul ochiului: Ion Mihai Pacepa, cu poză. Pe gardul Cireșarilor. Ce?! Ce mama dracului caută Pacepa acolo?”, a scris CTP pe Facebook.
„Despre Pacepa ni se spune: „În 1936, tatăl generalului de Securitate Ion Mihai Pacepa a construit în str. Vasile Gherghel nr. 93 o casă cu două etaje – un etaj pentru domnia sa (sic!) și unul pentru fiu. Statul român i-a confiscat proprietățile lui I.M. Pacepa și l-a condamnat la moarte în contumacie. Pacepa a fost cel mai înalt oficial al Pactului de la Varșovia care a trecut de partea Occidentului, care timp de 11 ani, până în 1989, a contribuit substanțial la neutralizarea acțiunilor de spionaj și de diversiune îndreptate împotriva NATO și a Uniunii Europene”, a continuat Cristian Tudor Popescu.
Prezentarea ca erou anticomunist a lui Pacepa este o dezinformare revoltătoare. Individul a condus ani în șir programul de propagandă ceaușistă în Occident, fiind și lacheul însărcinat cu achiziții de produse de lux din Vest pentru Elena Ceaușescu.CTP, despre Pacepa:
Gazetarul l-a catalogat pe fostul adjunct al spionajului românesc din anii '70, Mihai Pacepa, drept „un dezertor în uniformă de general, un trădător al Securității pe care a servit-o cu zel timp de decenii, fiind recompensat pe măsură”. „Ce e ăsta, un „părinte de Cireșari”, pe care să-l vadă copiii pe gard?”, s-a întrebat CTP.
El a precizat că pe gard mai sunt două fotografii, una cu scriitorul și jurnalistul Eugen Barbu, despre care CTP susține că a fost „tartorul propagandei național-socialiste a lui Ceaușescu, antioccidental feroce și portavoce a Securității” și una cu Ștefan Foriș, activist și jurnalist comunist, despre care CTP a scris că a fost un „secretar general al PCR, omorât cu ranga de comuniștii lui”. „Ce treabă au copiii cu acest bolșevic beznicios?”, s-a întrebat Cristian Tudor Popescu.
„Deocamdată, am scris. Dacă însă autoritățile, ministerul Educației, Primăria, nu dau jos mizeriile astea, o s-o fac eu”, a încheiat CTP.
Cine a fost Ion Mihai Pacepa
Serviciul de spionaj românesc a primit o lovitură grea în vara lui 1978. Ion Pacepa, director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) din cadrul Securităţii și consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică, a fugit în SUA și a cerut azil politic, ducând cu el secretele ţării comuniste.
Fuga lui Pacepa în Statele Unite a însemnat un dezastru pentru spionajul românesc, pentru că el cunoştea identitatea tuturor agenților secreți români aflați sub acoperire în Occident. De aceea, gestul său a dus la reorganizarea imediată a rețelei de spionaj extern DIE, adică la retragerea din exterior a unui număr foarte mare de cadre, la schimbări masive de personal și de șefi de servicii.
Regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu l-a condamnat la moarte pe Pacepa, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și i-a oferit un milion de dolari celebrului terorist Carlos Șacalul pentru ca acesta să îl omoare pe Pacepa. Generalul nu a fost însă găsit niciodată, iar identitatea lui a rămas secretă.
După Revoluție, în 1990, DIE s-a transformat în SIE, instituție subordonată Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
ionutbedreag 19.09.2022, 15:39
frumos! stupid! Pacepa s-a nascut la 50 de ani. Pana la 50 de ani nu conteaza. Ca ziarist ai bunul simt sa te documentezi. Daca doar asta stii de pacepa, nu mai spune si altora "cine a fost". Jumatati de istorie? Banuiesc ca de EB nu ati auzit dla jurnalist. Google it. Al ziarist ca si pacepa
ivryernest 20.09.2022, 09:18
Am acasă — și am citit de câteva ori — absolut toate cărțile lui Ion Mihai Pacepa, începând cu Orizonturi roșii, pe care am citit-o în același an când a fost tradusă în franceză, adică 1986. Chiar de atunci mi-am dat seama că, în ciuda faptului că ocupase funcții foarte înalte, la un moment dat n-a mai putut suporta. A fost un personaj de excepție, care ar merita să fie mai cunoscut în România de azi.