Cum a reușit Nelu Iordache să „strângă” 18 ani de pușcărie. Instanța: A dat mită la scurt timp după ce fusese condamnat cu suspendare pentru aceeași infracțiune
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nelu Iordache – supranumit „regele asfaltului” - a ajuns să execute o pedeapsă de 18 ani de închisoare, cea mai mare pronunțată pe numele unui afacerist român, după ce Tribunalul București l-a condamnat pentru că a încercat să obțină autorizarea gropii de gunoi de la Tunari prin coruperea unei directoare de la Protecția Mediului Ilfov.
Cuprins:
„Incapacitatea de a se conforma legilor”
Instanța reține în motivare că Nelu Iordache a dat șpaga la 15 zile după ce fusese condamnat definitiv la o pedeapsă cu suspendare pentru altă faptă de dare de mită, ceea ce arată „incapacitatea de a se conforma legilor”.
Patronul Romstrade s-a ales cu o nouă condamnare pe fond – 5 ani pentru dare de mită și 4 ani pentru trafic de influență – pedepse contopite cu vechile condamnări: 11 ani și 9 luni în Dosarul Autostrăzii Nădlac-Arad și 6 ani în Dosarul Transalpina.
Nelu Iordache mai avea două dosare penale, dar a scăpat de ele prin prescripție: Dosarul Bata Sky (evaziune fiscală și delapidare) și Dosarul Poșta Română (abuz în serviciu).
În acest moment, Nelu Iordache este pe prima poziție în topul oamenilor de afaceri cu cele mai mari pedepse pentru infracțiuni economice și fapte de corupție, pe locurile următoare situându-se:
- Marian Iancu - 14 ani de închisoare în dosarul Rafo-VGB,
- Ovidiu Tender - 12 ani și 7 luni în Dosarul Rafo-Carom,
- Dan Voiculescu - 10 ani în Dosarul ICA.
În ultimul dosar în care a fost găsit vinovat, Nelu Iordache a fost acuzat că, în perioada decembrie 2019 – iunie 2020, i-a promis directoarei Agenției Județene pentru Mediu (APM) Ilfov, Genica Bădănoiu, suma de 30.000 de lei (din care i-a dat 15.000 prin intermediari) în schimbul eliberării autorizației de mediu pentru stația de transfer gunoaie de la Tunari.
În același scop, Nelu Iordache a asigurat-o pe Genica Bădănoiu că va interveni pe lângă conducerea de la acea vreme a Ministerului Mediului pentru a o menține în funcția de director APM Ilfov.
Tribunalul, despre afacerist: incapacitatea de a se conforma legilor
Pe data de 14 noiembrie 2025, Tribunalul București l-a condamnat pe fond pe Nelu Iordache la 5 ani de închisoare pentru dare de mită și 4 ani de închisoare pentru trafic de influență, în timp ce Genica Bădănoiu s-a ales cu o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare.
În Hotărârea nr. 1121 instanța a reținut, în esență, următoarele:
- „În ceea ce priveşte gradul de pericol social concret al faptei săvârşite (…), se reține că cele trei infracțiuni au un grad de pericol relativ ridicat prin rezonanța pe care aceste infracțiuni le au în conștiința publică și prin consecințele pe care le generează asupra percepției cetățeanului față de funcționarea autorităților statului.
- Are în vedere instanța și motivul pentru care inculpatul (Iordache Nelu – n.r.) și-a traficat influența și a oferit mită, respectiv obținerea unor autorizații de mediu, dar și funcția deținută de inculpata (Bădănoiu Genica – n.r.) de director executiv al unei agenții de mediu importante, Agenția de Mediu Ilfov.
- Astfel, infracțiunile comise de către inculpați afectează în mod structural încrederea cetățenilor în integritatea și eficiența instituțiilor publice, inducând în mentalul colectiv ideea că autorizațiile necesare desfășurării diferitelor activități nu se obțin în virtutea legii și a unor analize temeinice, ci sub imperiul unor conexiuni personale și sume de bani ceea ce subminează flagrant credibilitatea, funcționarea corectă și imaginea instituțiilor statului.
- Raportat la circumstanţele personale ale inculpaţilor (…), instanţa reține că inculpata (Bădănoiu Genica – n.r.) nu are antecedente penale fiind o persoană extrem de bine integrată socio-profesional și familial (studii superioare, căsătorită, având un domiciliu stabil, cunoscută în comunitate ca o persoană onestă).
- De asemenea are în vedere instanța și faptul că activitatea infracțională a acesteia, așa cum a fost descrisă anterior nu a fost una elaborată, aceasta promițând obținerea/urgentarea obținerii unei autorizații de mediu.
- Pe de altă parte, reține instanța faptul probele administrate în cauză – declarațiile martorilor angajați ai APM Ilfov și înscrisurile transmise de către APM Ilfov - au relevat faptul că aceasta nu a desfășurat activități suplimentare, în afara cadrului legal, pentru a-l sprijini pe inculpatul (Iordache Nelu – n.r.) în obținerea autorizației.
- Dacă acest aspect este irelevant pentru existența infracțiunii, simpla promisiune a inculpatei ducând la consumarea acesteia, apreciază instanța că această atitudine poate fi valorificată în procesul de individualizare a pedepsei.
- Astfel, consideră instanța că o pedeapsă orientată spre minimul special în cazul acestei inculpate este de natură să conducă la îndeplinirea scopurilor pedepsei de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și de reeducare și reintegrare a inculpatei prin formarea unei atitudini corecte față de lege și regulile de conviețuire socială.
- În ceea ce îl privește însă pe inculpatul (Iordache Nelu – n.r.), are în vedere instanța faptul că deși acesta era oarecum bine integrat socio-profesional anterior săvârșirii infracţiunilor din prezenta cauză, fiind administrator și acționar al unor societăți comerciale, acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior de două ori, de asemenea, pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție.
- De altfel, ambele infracțiuni din prezenta cauză au fost săvârșite în timp ce inculpatul era judecat în apel în două dosare, iar infracțiunea de dare de mită a fost săvârșită la doar 15 zile de la rămânerea definitivă a unei hotărâri prin care a fost condamnat la o pedeapsa cu închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru comiterea unei alte infracțiuni de dare de mită.
- Astfel, în cazul acestui inculpat, instanța apreciază justă stabilirea unor pedepse orientate spre maximul special, fiind evidentă incapacitatea inculpatului de a se conforma legii și apetența acestuia pentru coruperea funcționarilor publici în interes personal”, se arată în documentul citat.
Nelu Iordache, scăpat prin prescripție de două mega-dosare
Nelu Iordache a scăpat definitiv, în ianuarie 2023, de o pedeapsă de 12 ani și 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală și delapidarea companiei Bata Sky (fosta Blue Air), după ce Curtea de Apel București a constatat că faptele s-au prescris.
Tot atunci instanța a dispus încetarea procesului penal pentru Ali Imad, administrator de firme, care fusese condamnat pe fond la 7 ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală.
În acest dosar, Nelu Iordache a fost acuzat că a înregistrat în contabilitatea fostei companii de transport aerian Blue Air achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu 2 milioane euro.
Ulterior, în septembrie 2023, Curtea de Apel București a închis definitiv și Dosarul Poșta Română, cu un prejudiciu de 3,4 milioane de euro.
Nelu Iordache și partenerul lui, Gheorghe Răcaru, erau acuzați că l-au determinat pe un fost director al Poștei Române, Cristian Mihai Buciu (șeful Direcției operaționale), să încheie un contract păgubos cu firma de transport aerian a primilor doi.
Condamnat pentru autostrăzile „Nădlac-Arad” și „Transalpina”
Deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema „marii prescripții”, pronunțate în anul 2022, au venit prea târziu pentru Nelu Iordache, acesta fiind găsit vinovat alte în două dosare ale DNA.
În septembrie 2021, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de închisoare pentru fraude cu fondurile europene de 6,3 milioane de euro alocate pentru construcția Autostrăzii Nădlac-Arad.
Pe scurt, în loc să folosească banii pentru autostradă, Nelu Iordache i-a cheltuit pe achitarea datoriilor din grupul de firme Romstrade și pe achiziția unor terenuri în județul Ilfov.
În noiembrie 2021, Curtea de Apel București l-a condamnat pe „regele asfaltului” la 6 ani de închisoare în Dosarul Transalpina, unde era acuzat de complicitate la abuz în serviciu alături de fosta conducere a Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova.
Dosarul avea ca obiect încheierea ilegală a unui contract de modernizare a DN 67C Bengeşti-Sebeş pe o porţiune de 148 km (Transalpina) cu o societate reprezentată de omul de afaceri Nelu Iordache, prejudiciul fiind estimat la 9 milioane de euro.
