Cum a scăzut violența domestică în Republica Moldova după ce au fost introduse brățările electronice. „S-a diminuat rata de recidivă de la 70% la 19%”

În Republica Moldova, din 3 ianuarie 2021, a intrat în vigoare legea care prevede monitorizarea electronică a agresorilor, imediat după pronunțarea ordonanței de protecție.

• Agresorul primește o brățară electronică cu GPS, prin care este monitorizat electronic, și poate fi localizat în orice moment.  
• Victima, în baza ordonanței de protecție, este dotată cu un sistem electronic de supraveghere, dar fără GPS. „Ingerință în viața privată a victimelor nu facem”, spune Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) din Moldova.
• Cele două dispozitive sunt conectate, astfel încât autoritățile pot vedea, în timp real, dacă agresorul respectă față de victimă distanța impusă prin ordonanța de protecție. 

În Republica Moldova, victimele violenței în familie pot să beneficieze de protecția unui ordin de restricţie de urgenţă, emis de polițiști, prin care agresorul este înlăturat imediat, valabil pentru maximum 10 zile, iar ulterior de o ordonanță de protecție, emisă de instanță. Măsurile de protecție sunt valabile pentru maximum 3 luni, dar pot fi prelungite. În perioada respectivă, agresorul nu are voie să se apropie de victimă la o anumită distanță. Însă în lipsa unor sisteme de monitorizare electronică, agresorii încalcă adeseori aceste măsuri de protecție.

Recomandări

Alertă la Banca Națională după alegeri. Investitorii încep să părăsească România, trendul s-ar putea accentua după parlamentarele de duminică

În România, unde Guvernul a alocat bani pentru cumpărarea primelor 1.000 de brățări electronice pentru agresori abia la începutul acestui an, rata de încălcare a ordinelor de protecție este de 30%. În Moldova, rata depășea 70% până anul trecut. 

Odată cu introducerea acestor brățări și dispozitive electronice din ianuarie anul trecut, lucrurile s-au schimbat radical în Republica Moldova, spune într-un interviu pentru Libertatea Andrei Iavorschi, bărbatul în vârstă de 39 de ani care conduce Inspectoratul Național de Probațiune (INP). Instituția pe care o conduce este cea care monitorizează sistemul electronic. 

Libertatea: Domnule Iavorschi, ce rezultate ați obținut în Republica Moldova în urma introducerii sistemului de monitorizare a agresorilor și a victimelor începând cu 3 ianuarie 2021? 
Andrei Iavorschi: Până în 2021, am avut o rată de recidivă, de nerespectare a ordonanței de protecție, care depășea 70%.  

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

După 3 ianuarie 2021, după ce am implementat noi proiectul, deja avem 12 luni, am diminuat rata de la 70% la 19%. 

– De la 70% la 19%! Cum se explică o scădere atât de mare a ratei de recidivă? 
– Este vorba, în primul rând, de digitalizarea ordonanțelor de protecție. Este un exemplu veritabil de utilizare a sistemelor informaționale și a tehnologiilor în actul de justiție. 

Dispozitivele respective semnalează în timp real apropierea. O semnalează atât agresorului, cât și victimei. Odată ce s-a apropiat și nu s-a respectat distanța față de victimă, aceasta primește un SMS în timp real cu mesajul „Sunteți în pericol. Asigurați-vă securitatea”. Totodată primește un apel telefonic, în timp real, prin care e informată victima, în caz că aceasta nu citește mesajele. 

La agresor, cel căruia îi este aplicată brățara, îi dă un semnal sonor, sub formă de sirenă, semnalându-i că este în apropiere. Tot atunci, în timp real, este alertată și poliția, care se deplasează la locul unde sunt aceștia. 

– Cine supraveghează tot sistemul? 
– În Republica Moldova, monitorizarea electronică este o activitate exclusivă a sistemului de probațiune. 

– Câți angajați din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune se ocupă de monitorizarea electronică?
– Momentan, avem 16 angajați care asigură continuitatea 24 de ore din 24. În momentul în care se semnalează un eveniment, că s-a apropiat de victimă, e contactat inculpatul/învinuitul. Când sunt semnalmente reale că acesta are intenție directă să agreseze victima, este adresat 112.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

„Noi vedem în timp real că, de fapt, se apropie de victimă”

– Cum își poate da seama angajatul, din conversația cu agresorul, că acesta are intenția de a agresa victima? 
– Noi în sistem vedem direcțiile lui. Chiar dacă el spune „doar întâmplător sunt aici, eu mă îndepărtez”, noi vedem în timp real că, de fapt, se apropie de victimă, iar distanța dintre ei se micșorează, în loc să crească, și automat alertăm (112, n.r.). E un procedeu extrem de simplu și foarte util.

– Câte persoane sunt monitorizate anual?
– Avem circa 980 de subiecți supuși monitorizării. Dintre aceștia, 720 sunt agresori familiali. Noi asigurăm protecție la 1.000 de victime. Nu e o regulă de 1 la 1. Avem încheierea instanțelor judecătorești pentru ordonanță de protecție care se aplică la patru-cinci victime vizavi de un agresor.  

– Câte persoane sunt monitorizate în fiecare zi?
– Fluxul real este de circa 200 de persoane. E un flux continuu. Există o hartă interactivă video, sunt calculatoare la fiecare angajat.

Noi nu monitorizăm doar ordonanțe de protecție, avem persoanele care lucrează în penitenciar, în afara penitenciarului, avem controlul judiciar, avem arestul la domiciliu. Avem mai multe categorii.

– Ce a dus la implementarea acestui sistem modern?
– Noi avem resurse umane restrânse, am fost nevoiți să căutăm resurse în IT, în așa fel încât digitalizarea unor activități să ne permită să ne concentrăm pe alte lucruri, din punct de vedere psihologic și empatic să lucrăm cu subiecții. Digitalizarea ne-a permis să ne diminuăm din încărcătură.

– V-au cerut colegii din România sfaturi pe zona de violență domestică având în vedere că implementați sistemul de monitorizare a agresorilor de peste un an?
– Da, au fost cei de la IGPR (Inspectoratul General al Poliției Române, n.r.) și au luat la cunoștință de proiectul nostru. Din câte știu eu au fost foarte încântați și uimiți. Și ne-au întrebat cum am reușit să o facem doar cu atâția bani. Că a fost un preț chiar derizoriu comparativ cu Europa. 

– Cât a fost proiectul?
– Inițierea totală a fost câteva zeci de mii de euro, implementarea totală – noi avem deja peste o mie (de brățări și dispozitive, n.r.) – ne-a costat până la aproximativ 100.000 de euro. Oricum, cifrele sunt foarte, foarte mici. 

În România, Ministerul de Interne va plăti anul acesta 32 de milioane de lei (6,4 milioane de euro) pentru primele 964 de brățări și pentru infrastructura de hardware și software de supraveghere. Valoarea totală a proiectului este de 241 de milioane de lei. 

Urmărește-ne pe Google News