Cum ajută China pe tăcute la căderea rublei. Unde a mai fost lăsată Moscova în ofsaid de Beijing
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși au proclamat un parteneriat „fără limite” înainte de atacarea Ucrainei, China se distanțează în liniște de economia Rusiei, lovită de sancțiuni, se arată într-o analiză CNN Business.
Cuprins:
Beijingul refuză să recunoască invazia și să condamne direct Moscova, însă autoritățile chineze au luat câteva măsuri prin care statul se distanțează de Moscova, scrie sursa citată.
Yuanul, moneda națională a Chinei, nu se poate tranzacționa complet liber. În schimb, Banca Populară a Chinei - banca centrală - permite variații în interiorul unui coridor. Săptămâna trecută, aceasta a dublat intervalul de variație, ceea ce înseamnă că lasă loc rublei să cadă mai repede.
Prețul este stabilit de piață, obligatoriu în intervalul stabilit de banca centrală a Chinei.
Ajutor pentru exportatorii chinezi
Rubla rusească a pierdut mai mult de 20% din valoare în fața euro și a dolarului american de la startul războiului din Ucraina. Prin creșterea intervalului de variație în contextul căderii rublei, China nu face vreun favor Rusiei.
Și asta pentru că rușii vor trebui să plătească mai multe ruble pentru importurile din China, precum smartphone-uri sau mașini.
Brandurile chineze Huawei și Xiaomi sunt populare în Rusia și înainte de război luptau cu Apple și Samsung pentru cea mai mare cotă de piață.
De asemenea, constructorii auto chinezi, precum Great Wall Motor și Geely Auto ocupă 7% din piața rusă. Aceștia au vândut peste 115.000 vehicule în Rusia anul trecut.
Însă recent Great Wall a oprit furnizarea de mașini noi către dealerii din Rusia din cauza fluctuațiilor cursului de schimb al rublei.
Creșterea intervalului de tranzacționare pentru rublă permite yuanului să țină pasul cu variațiile extreme ale monedei ruse. În final, acest lucru ajută exportatorii chinezi care vând produse în Rusia.
Dacă nu ar fi făcut acest lucru, companiile chineze care vând produse în Rusia ar fi înregistrat pierderi din cauza cursului de schimb.
În acest moment, echivalentul a 25 de miliarde de dolari din comerțul dintre China și Rusia se face în yuani, conform presei chineze.
Înghețarea investițiilor în infrastructură
Banca Mondială a suspendat toate programele cu Rusia și Belarus în urma invaziei Ucrainei. Nu a aprobat niciun credit nou sau investiții în Rusia din 2014 încoace și în Belarus, din 2020.
Și mai surprinzătoare este astfel hotărârea Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură (AIIB). Aceasta a decis suspendarea activităților în Rusia, ceea ce înseamnă înghețarea unor proiecte propuse sau aprobate în valoare de 1,1 miliarde de dolari în sectorul rutier și căile ferate rusești.
Cu sediul la Beijing, aceasta a fost înființată de China în anul 2016, ca alternativă la Banca de Dezvoltare a Asiei, unde Japonia are un cuvânt greu de spus.
Pe lângă sediul aflat la Beijing, China asigură președinția AIIB și are 26,5% din acțiuni. India are 7,6%, iar Rusia - 6%.
Fără piese de schimb
Dar acestea nu sunt singurele măsuri. Conform sursei citate, China a refuzat să trimită piese de schimb pentru avioane Rusiei.
Sancțiunile impuse de SUA și Uniunea Europeană au făcut ca Boeing și Airbus să nu mai poată trimite piese de schimb și nici să facă mentenanța avioanelor lor vândute operatorilor aerieni din Rusia.
Același lucru este valabil și pentru producătorii de motoare de avioane, precum Rolls-Royce, General Electric, Pratt&Whitney și CFM International.
Fără ajutor în privința rezervelor valutare
Cel mai semnificativ ajutor pe care China îl poate acorda Rusiei este prin intermediul rezervelor valutare pe care Banca Rusiei le are în yuani. Acestea sunt evaluate la 90 de miliarde de dolari, notează CNN.
Dacă China ar permite preschimbarea acestora în euro sau dolari, situația financiară a Rusiei s-ar îmbunătăți.
Anton Siluanov, ministrul rus al finanțelor, a declarat că Rusia a dorit folosirea rezervelor sale în yuani, după ce statul nu a mai putut accesa euro și dolarii din conturi.
Însă banca centrală a Chinei nu a făcut niciun comentariu cu privire la poziția sa în privința acestor rezerve.
Alicia García-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la banca franceză Natixis, spune că ar fi un risc reputațional uriaș pentru banca centrală a Chinei dacă ar face acest pas, pentru că ar însemna încălcarea sancțiunilor occidentale.
Aceasta spune că este extrem de puțin probabil ca Banca Chinei să facă acest lucru.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
