Cum arată mica Românie din capitala Germaniei: de la magazine cu produse românești la servicii medicale în limba română

Harta Diasporei din Berlin conține zece categorii de adrese care ar putea fi de interes pentru românii din Berlin, inclusiv locații cum ar fi cabinete de avocatură, contabili, instituții și asociații românești sau biserici. Este accesibilă atât pe desktop, cât și pe mobil.  

Ioana Dragoș și Constantin Rigu, doi dintre reprezentanții asociației Diaspora Civică Berlin (DCB), explică pentru Libertatea rolul asociației, scopul hărții recent lansate, dar și ce alte programe mai are comunitatea românilor din Berlin. 

Ioana are 29 de ani, e din Baia Mare, a studiat la Viena și trăiește de 6 ani în Berlin. E specialistă în marketing în domeniul sustenabilității și pasionată de voluntariat. E o membră fondatoare a DCB, în care vede, conform descrierii de pe pagina asociației, „un spațiu în care îmi pot îndeplini «meseria» de cetățean al României din diaspora (mai mult decât a îmi exercita dreptul la vot odată la câțiva ani)”. 

Constantin are tot 29 de ani, a crescut „printre rafinării în Ploiești” și a plecat din România după liceu. A studiat în mai multe țări și lucrează în prezent ca programator. Se descrie ca „trezorierul asociației și admin”. Pe lângă activitățile DCB mai este implicat în proiecte sociale ca Berliner Tafel (care redistribuie alimente persoanelor nevoiașe) și în grupul politic Podemos Berlin.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Libertatea: Cum a apărut Diaspora Civică Berlin, cum sunteți organizați și ce fel de proiecte derulați? 
Ioana: Ca organizație non-formală ne-am format în februarie 2017, când au avut loc protestele contra OUG 13. Ne-am adunat în acest fel o mână de oameni care își dorea să continue să facă activități în acest spirit de civism în Berlin. Ca asociație suntem înregistrați din 2020. Scopul nostru e să creștem implicarea civică și politică a românilor din Berlin, dar nu ne concentrăm eforturile doar aici, ci lucrăm și cu organizații și asociații din alte țări din Europa, inclusiv din România.

Avem o mare diversitate în evenimente și proiecte. Unele sunt culturale, altele legislative (cum ar fi cele legate de alegeri și de organizarea lor în străinătate) sau politice (unde am invitat reprezentanți ai diasporei în Parlament și Senat să aibă discuții cu comunitatea). 

Constantin: O altă funcție care s-a dezvoltat în timp e că încercăm să împărtășim perspectiva comunității de români din diaspora berlineză diverșilor actori. De exemplu, lucrăm uneori cu Ambasada României sau cu Senatul Berlinului ori cu instituția din Berlin responsabilă cu migrația și integrarea sau cu instituții din România, ca Autoritatea Electorală Permanentă. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Un exemplu recent de colaborare cu instituții germane a fost campania pentru vaccinare. În cadrul unui proiect finanțat de Senatul Berlinului, Nou în Berlin Plus, al organizației Minor, a avut loc și o campanie de informare în limba română. Noi am fost parteneri cu ei pentru a disemina informația și a o aduce la oamenii care ne urmăresc. 

– Cine sunt oamenii din spatele siglei DCB și câți membri are echipa? 
Ioana: Momentan suntem 17 persoane active în echipa principală de organizare. Gradul de implicare a membrilor variază, încercăm mereu să acomodăm perioadele mai ocupate personal sau profesional din viața noastră. 

Constantin: Comunitatea noastră este o extensie a acestui grup. Cunoaștem personal încă 150 spre 200 de persoane care sunt foști membri sau oameni care vin regulat la întâlniri și se implică în evenimentele noastre. Și pe ei îi considerăm parte din echipă.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

– Ajungem acum și la cel mai recent proiect al vostru, Harta Diasporei din Berlin, pe care l-ați lansat online pe 17 ianuarie. Ce este și ce își propune acest proiect? 
Constantin: Pe scurt, este o hartă online construită de noi. Scopul ei e să prezinte locurile din Berlin unde poți să vorbești limba română. E o hartă pentru comunitate, care ne-am dori să faciliteze activități în limba română. 

Ioana: Intenția noastră e să coagulăm aceste informații utile, pentru că în mediul online vedem că mulți oameni încearcă să găsească resurse să se descurce mai ușor în Berlin și limba germană poate fi uneori o piedică. 

– Cum ați adunat adresele și în ce măsură sunt verificate?
– Ioana: Toate informațiile sunt luate de pe internet sau vin din experiențele noastre personale ca români în Berlin. La final am trimis un e-mail tuturor celor care au fost adăugați de hartă pentru a ne asigura că sunt de acord cu asta. Unii ne-au trimis clarificări legate de locație, iar în câteva cazuri ni s-a cerut să nu includem locația pe hartă. Mesajul nostru era totodată și o invitație la evenimentul de lansare pe care voiam să îl organizăm în luna decembrie. Din păcate, pentru că s-au înăsprit măsurile anti-Covid a trebuit să renunțăm în ultimul moment la acest eveniment fizic.  

Constantin: Nu am avut capacitatea să verificăm toate adresele, mergem și pe ideea de crowdsourcing aici. Dacă cineva contactează, de exemplu, un cabinet medical și vede că informațiile nu sunt de actualitate, ne poate informa și îmbunătăți harta. 

– Cum a decurs lucrul la acest proiect? Ne puteți da mai multe detalii, inclusiv tehnice, pentru cei care poate vor să vă urmeze exemplul în alte orașe? 
– Constantin: Noi ne întâlnim cam o dată sau de două ori pe an și ne gândim ce să mai facem. Ideea cu harta ne-a venit în 2020 și s-a cristalizat în timp, ajungând la forma de acum. Propriu-zis am lucrat la ea timp de un an și toată echipa a fost într-un fel sau altul implicată. 

Are două elemente mari: partea de site și tot ce e în spate sunt construite în principal de la zero de colegul nostru Theo. Este un proiect open source, deci tot codul, toată aplicația e disponibilă în GitHub. Teoretic, dacă ai cunoștințele necesare, poți să o reproduci fără probleme. 

A doua parte, baza de date, lista cu toate locațiile, e construită de noi din diferite surse de pe internet și cunoștințe personale. La fel ca prima parte, și baza de date e menținută de noi, open source, transparentă și disponibilă.

În momentul de față avem un prototip pe partea tehnică, dar nu am investit foarte mult în a-l face scalabil. Ipotetic, dacă vom vedea că există un interes din partea altor grupuri să facă ceva similar, va fi o motivație pentru noi să investim resurse să facem aplicația mai ușor de reprodus. 

– Ce rezonanță a avut până acum lansarea hărții? 
– Ioana: Reacțiile au fost foarte pozitive, am primit multe mulțumiri, prin mesaje publice sau private. Încă nu am primit prea multe recomandări de îmbunătățire a hărții, dar am făcut un nou apel în această săptămână. Cred că e un proiect de care comunitatea avea nevoie, pentru că, deși nu am depus eforturi mari de a-l promova online, el a prins și a ajuns la mulți oameni. În ultimele 30 de zile am avut cam 6.000 de vizitatori pe paginile noastre web și presupunem că majoritatea vin de la hartă. Iar traficul a crescut semnificativ de la lansare.

Constantin: Am avut mai multe mesaje de la români din alte țări interesați de proiectul nostru și chiar înainte de lansare am avut câteva întâlniri cu asociația românilor din Cehia cărora le place mult harta. Până acum nu am avut nicio discuție concretă cu vreun grup care să vrea să facă o replică a hărții. Dar, cum spuneam, cred că am putea face așa ceva, dezvoltând proiectul în direcția unor colaborări.

– Ce cheltuieli ați avut pentru a produce harta? A existat vreun fel de finanțare (poate de la autorități sau din surse private)?
– Constantin: Noi suntem self financing, ne finanțăm din contribuții, asta e principala sursă. Uneori avem parteneriate sau proiecte de 300-500 de euro, dar nimic major. Am aplicat la finanțări, dar nu am primit niciuna, așa că am decis să facem un miniprototip pe cont propriu și să vedem ce se mai întâmplă, poate va evolua și vom putea primi finanțări. 

Cheltuielile propriu-zise pentru hosting și promovare au fost în jur de 500 de euro. O parte din acești bani i-am dat pentru a tipări fluturași și versiuni interactive ale hărții pentru lansarea fizică pe care am fost nevoiți să o anulăm. 

– Ce planuri aveți pentru acest proiect? 
– Ioana: Avem chiar planuri concrete în derulare. Vom promova în continuare proiectul pe social media. Ne gândim chiar la extinderea hărții, pentru a nu include doar locuri unde se vorbește română, ci unde se găsesc anumite lucruri, de exemplu… pufuleți. Am vrea să creăm o hartă mai completă a comunității. 

Am vrea să facem și un eveniment fizic care să aibă legătură cu acest proiect, poate mai spre vară, când situația o va permite. Și, evident, vom continua să actualizăm și să completăm harta pentru a fi cât mai utilă pentru comunitate. 

– Cum puteți fi contactați pentru sugestii sau întrebări legate de acest proiect sau de către persoane care vor să se implice în munca organizației?
– Putem fi contactați la adresa de e-mail: contact@diasporacivica.berlin sau prin mesaje pe social media. De pe hartă puteți ajunge pe pagina asociației noastre cu un click pe logo. Iar aici sunt informații despre cum vă puteți implica: https://diasporacivica.berlin/implica-te/. 

– Aveți un mesaj pentru românii din Berlin sau din alte părți?
– Ioana: Aș vrea să folosesc această oportunitate pentru a menționa că noi căutăm tot timpul membri noi care vor să se implice în genul acesta de activități sau au idei noi. Dacă le place proiectul, pot veni să îl continue și să îl îmbunătățească. Sau ne pot aborda cu propuneri noi. Apreciem totodată orice discuții și comunicare cu asociații partenere, instituții sau grupuri.

În plan secund, ne pot ajuta și prin donații – prin PayPal sau transfer bancar, de exemplu. Apreciem foarte mult și acest sprijin. 

Constantin: Cred că pandemia ne-a făcut pe mulți să ne întoarcem mai mult către noi, către casa noastră, universul nostru personal – iar noi ca societate civică am suferit un pic în perioada aceasta. Nu ne-am mai putut întâlni în persoană, oamenii au fost mai stresați, am avut mai puține resurse pentru a ne ocupa de proiecte.

Nu pot decât să sper că lucrurile se vor schimba și vom reuși din nou să ne vedem și să ne implicăm mai mult… pentru că e extraordinar să faci ceva împreună cu alții. Chiar dacă dedici foarte puțin din timpul tău, tot există un impact. Noi lucrăm toți full-time și nu avem angajați sau voluntari. Orice pas, oricât de mic, de a te îndrepta spre o comunitate contează. 

Urmărește-ne pe Google News