De ce ceea ce organizează azi Klaus Iohannis e o întâlnire electorală partizană cu susținătorii și nu o dezbatere! Modelul american explicat pentru Rareș Bogdan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rareș Bogdan a susținut că discuția de azi a președintelui e una pe ”model american”. Ce a spus politicianul PNL e adevărat într-un singur sens: discuția de azi e un format american de întâlnire cu proprii votanți și susținătorii, unde invitații și cei care vorbesc sau pun întrebări sunt aleși de candidat. Iar formatul democratic de dezbatere, american sau european, este cu totul diferit.
Cuprins:
Formatul american de dezbatere electorală este:
- unul standard
- transparent
- predictibil cu mult timp înainte
- și îi implică evident pe ambii candidați din finala prezidențială
Dezbaterile sunt moderate de jurnaliști aleși în mod echilibrat de această comisie și sunt ținute de obicei în campusurile universitare în fața unei audiențe formate din alegători.
La alegerile prezidențiale din SUA, dezbaterile, trei la număr, sunt organizate de o comisie bipartizană, susținută de cele două mari partide americane, Republican și Democrat.
Comisia pentru Dezbaterile Prezidențiale din SUA (CPD) a anunțat deja că marile confruntări televizate dintre Donald Trump și candidatul care va câștiga cursa primară democrată vor fi organizate în toamna lui 2020 la Universitățile din Indiana, Michigan și Tennessee.
Dezbaterile vor avea 90 de minute și vor fi transmise în direct de majoritatea canalelor de televiziune. Formatul și moderatorii urmează să fie anunțați din timp, anul viitor.
În România, posibilitatea confruntării televizate dintre cei candidați a fost respinsă de Klaus Iohannis și PNL, iar ideea unei dezbateri cu jurnaliștii a fost anunțată în pripă, cu doar câteva zile înainte și nu îi mulțumește pe jurnaliști.
În SUA, datele dezbaterilor au fost anunțate cu aproape un an înainte: septembrie 29, 15 octombrie și 22 octombrie. Știm chiar și ora începerii confruntărilor.
De ce atâta predictibilitate?
O instituție specială pentru organizarea dezbaterilor
Instituția care organizează aceste confruntări, Comisia pentru Dezbaterile Prezidențiale, este una special formată în acest scop.
Este o comisie bipartizană, formată în 1987, cu susținerea și din membrii celor două mari partide americane, Republican și Democrat.
Dezbaterile organizate de comisie sunt sponsorizate din donații private oferite de fundații și corporații, dar și din taxele plătite de instituțiile care găzduiesc dezbaterile.
Comisia pentru Dezbateri Prezidențiale nu primește fonduri guvernamentale sau din partea partidelor.
Dacă această comisie este producătoarea dezbaterilor, moderatorii sunt jurnaliști desemnați de membrii CPD.
Formatul este stabilit de comisie. Întrebările și temele sunt în general stabilite de jurnaliști și în unele cazuri de public.
Ce rol au jurnaliștii implicați în moderarea dezbaterilor
În 2016, printre moderatorii celor trei dezbateri dintre Donald Trump și Hillary Clinton s-au aflat jurnaliști de la NBC sau CNN, instituții de presă considerate critice la adresa lui Trump, dar și de la Fox News, un post care l-a susținut vizibil pe candidatul republican.
A fost, deci, o alegere pe cât posibil echilibrată.
Prima dezbatere din 2016, de la Hofstra University din New York, a avut șase segmente, fiecare dedicat unei teme, în care candidații au răspuns la întrebări, dar au avut și un dialog moderat.
În debutul dezbaterii, moderatorul Lester Holt, de la NBC, a precizat clar: ”Întrebările sunt ale mele și nu au fost împărtășite cu Comisia sau cu staff-urile celor doi candidați”.
În unele dezbateri, alegătorii din public pot adresa la rândul lor câteva întrebări, pe tematica stabilită.
A doua confruntare din 2016, spre exemplu, s-a ținut în fața unei audiențe formate din alegători indeciși, selectați de Gallup, compania de analiză și sondaje. În acest caz, jumătate din întrebări au venit din partea publicului.
În plus, Comisia a invitat publicul să adreseze întrebări și să le și voteze, pe un site special creat. Ulterior, moderatorii au ales dintre cele mai populare 30 de întrebări.
Evenimente urmărite de zeci de milioane de oameni
În mod tradițional, dezbaterile prezidențiale se află printre cele mai urmărite evenimente televizate din SUA, cu audiențe de ordinul a zeci de milioane de oameni.
Prima confruntare din 2016 a fost și cea mai urmărită dezbatere televizată din istoria SUA, cu 84 de milioane de telespectatori.
Fiecare dezbatere oferă material pentru o avalanșă de reacții, analize și sondaje care disecă totul, de la prestația candidaților și validitatea faptelor prezentate de ei, până la calitatea prestației moderatorilor.
În 2016, cinci sondaje diferite au stabilit, la fiecare dezbatere în parte, cine a câștigat confruntarea.
Dacă aceste confruntări influențează și intenția de vot, aceasta este o altă discuție, mult mai nuanțată.
În vreme ce presa și analiștii consideră că dezbaterile pot convinge alegătorii cum să voteze, specialiștii în științe politice care au analizat mai multe runde de alegeri cred că acest lucru nu este confirmat de cifre, notează Washington Weekly.
Un format ales de staff-ul de campanie al lui Klaus Iohannis
La întâlnirea prin care încearcă să substituie dezbaterea refuzată cu Viorica Dăncilă, stafful de campanie al președintelui României a ales presa participantă, până la ultimul nume, indiferent dacă sunt cei care vor vorbi, vor sta în tribuna de onoare sau vor relata. deja.
Conform surselor Libertatea, printre cei invitați și care au refuzat se numără Magda Grădinaru (ziare.com), care de altfel a și postat un mesaj pe Facebook. Jurnalista a explicat că se află la Bruxelles, însă, și dacă ar fi în București, „nu m-aș fi dus dacă era doar pentru a asista din sală”.
Cristian Tudor Popescu a refuzat și el participarea, când a aflat că nu redacțiile, ci stafful președintelui a ales distribuția presei prezente.
