Cum împarte statul sărăcia prin noua lege a salarizării bugetare. Bogdan Hossu: „Unele venituri vor scădea” – ANALIZĂ

• Administrația Prezidențială a emis vineri un comunicat potrivit căruia PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un pact pentru legea privind salarizarea bugetară
• Aceasta trebuie să fie în Monitorul Oficial până la 31 august, când se termină Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
• Cum legea trebuie să treacă prin Parlament, iar acesta intră în vacanță parlamentară, trebuie să fie adoptată, promulgată și publicată până la 1 iulie.

Trei principii

Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a enunțat trei principii pentru viitoarea lege:

• aceasta se va aplica deodată de la 1 ianuarie 2027, fără derogări și aplicare etapizată
• trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România, adică deficitul bugetar, și să fie sustenabilă
• niciun angajat nu trebuie să piardă la venituri ca efect al noii legi.

Modificări structurale

Florin Manole, fostul ministru al muncii, a spus că raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu bugetar va fi de 1 la 8.

De asemenea, raportarea nu se va mai face la salariul minim pe economie, ci la un indicator care se va actualiza separat. Conform Profit.ro, acesta este de 4.325 de lei, care este chiar salariul minim brut pe 2026.

De asemenea, proiectul vrea să limiteze și să transparentizeze sporurile.

Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, a afirmat că impactul bugetar al noii legi va fi de 8 miliarde de lei anul viitor.

Temerea lui Hossu

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat pentru Libertatea că unele persoane s-ar putea trezi cu venituri nete mai mici, deoarece statul vrea să integreze sporurile în salariul de bază.

„Nu pierde nimeni bani la salariul de bază. Decidenții când vorbesc de salariu se referă la salariul de bază, dar oamenii se gândesc la venitul global net. Salariul de bază nu scade, dar venitul salarial global are toate șansele să scadă pentru că sporurile nu se vor mai raporta la salariul brut, ci la un alt indicator, care este salariul minim în plată”, susține acesta.

Lipsă de dezbateri

De asemenea, acesta acuză că, din cauza calendarului, dezbaterile vor fi „aproape de zero”.

Hossu mai spune și că „dacă împărțim 8 miliarde de lei la 1,3 milioane de bugetari constatăm că rămâne o sumă infimă”.

Un calcul simplu arată că dacă s-ar acorda egal, atunci suma lunară suplimentară ar fi în jur de 500 de lei, ceea ce înseamnă circa 250 de lei net pentru fiecare bugetar.

771 de milioane de euro depind de această lege

Hossu îl acuză pe fostul ministru al muncii Florin Manole că a ținut la sertar proiectul, iar acum coaliția vrea să adopte rapid legea pentru a nu pierde banii din PNRR. De reforma legii salarizării depinde acordarea a 771 de milioane de euro.

„Guvernul vrea să îngrașe porcul în ajun, vine foarte târziu cu proiectul și asta pentru că banii europeni sunt atașați de acest proiect. Ei nu gândesc ca o construcție legală, ci gândesc dictatorial, feudal chiar”
Bogdan Hossu președintele confederației sindicale Cartel Alfa

Costin: Prima variantă presupunea cheltuieli de 40 de miliarde de lei

Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, spune că de fapt prima variantă de proiect presupunea costuri anuale și mai mari, de 40 de miliarde de lei.

„Discuțiile efective vor veni pe proiect. Primul draft a fost realizat când era ministru Simona Bucura-Oprescu. Proiectul menținea un raport între cel mai mic și cel mai mare salariu de 1 la 15. Întrucât impactul era de 40 de miliarde de lei, după discuțiile din guvernele Ciolacu și Bolojan au avut loc noi modelări. Și așa s-a ajuns la un raport de 1 la 8”, afirmă sindicalistul.

Lanțul slăbiciunilor

El spune că există lipsă de comunicare între instituțiile statului.

„Proiectul era gata chiar din martie, dar Ministerul Finanțelor nu și-a dat acordul. Are și el o circumstanță, pentru că există unele instituții de forță opace, precum SRI și STS, care nu detaliază defalcat funcțiile, iar Ministerul Finanțelor trebuie să se roage de ei ca să poată face studiul de impact. Apoi, avem o familie ocupațională care își dă singură majorări de salarii. Este vorba de Justiție, care și-au mărit pe medie de peste 20 de ori salariile în 20 de ani. Acum când vorbim sunt trei mii de procese revendicative pe rol pentru salarii, sporuri și bonusuri”, mai spune Costin.

Vasile Marica, liderul sindicatului Sed Lex din administrație, îi caracterizează pe politicieni drept „caraghioși”.

„Vreau să spun că nu am încredere în nimic până nu vedem proiectul. Până acum, miniștrii sunt niște caraghioși pentru că vorbesc de ceva fără să arate exact proiectul”
Vasile Marica președintele sindicatului Sed Lex

Profesor de economie: „Proiectul va nemulțumi pe toată lumea”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că proiectul va nemulțumi pe toată lumea, iar singurul său scop este de a face ordine în finanțele statului pentru a ține sub control deficitul bugetar.

România va încheia acest an cu un deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) doar dacă va face reformele incluse în PNRR, inclusiv legea salarizării.

Dar țara noastră trebuie să scadă deficitul până la 3%, cât e limita tratatelor europene, în următorii ani. România plătește anual doar pe dobânzile la împrumuturi 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB.

„Noi vorbim de ea ca fiind o reformă, dar de fapt nu este. Este o încercare de a pune ordine în salarizarea bugetară, care este un haos. Și tinde să fie haotică. Problema sunt sporurile. Și asta pentru că s-au inventat tocmai pentru a depăși legea”, spune Glăvan.

Statul nu explică nimic

Profesorul spune că oficialii trebuie să explice de ce o familie ocupațională este plătită altfel decât alta și care este exact sursa de inspirație a proiectului.

„Nu ai răspuns economic cu cât să-l plătești pe profesor, pe doctor. Nu e ca în comerț, unde ai firme private. Tot ce poate face statul e să se uite în altă parte. Dar în piață nu ai judecători, polițiști, armată. Apoi, noi nu știm de ce avem 8 trepte sau de ce profesorii sau armata se află pe o anumită treaptă. Aici va fi o bătaie, fiecare categorie va spune că e mai importantă. Ar trebui să ne uităm la țări cu armonie socială, precum cele nordice”, afirmă Glăvan.

De ce avem mai mulți bugetari ca în 2020?

„De fapt, noi știm că problema adevărată este de deficit bugetar. La noi, anvelopa salarială este de 8,5% din PIB, la care ei vor cheltui în plus 8 miliarde de lei. La nivel macroeconomic mi se pare ok. Dar în interiorul acestei anvelope poți să mărești salariile dacă faci concedieri. De ce are România mai mulți bugetari decât în 2020?”, se întreabă acesta.

În 2020, România avea 1,249 de milioane de bugetari, din care 400.000 în Educație și 260.000 în Sănătate. În ianuarie 2026, țara noastră avea 1,28 de milioane, cu 30.000 mai mulți, conform Digi24.

„Legea nu va mulțumi pe nimeni. Așteptarea bugetarilor e să le crească salariile. Ciolacu le-a majorat cu 20%, dar anul trecut inflația a fost de 10%, iar acum este iar de 10%, deci puterea de cumpărare a scăzut din nou până la nivelul anterior”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

Acesta a mai spus că și fostul premier Marcel Ciolacu majorase salariile bugetarilor cu 20% după o inflație de 13% în 2022 și una de 10% în 2023.

„În economie nu e Nirvana”

Acesta spune că Executivul de la Bruxelles a impus realizarea unei noi legi a salarizării bugetare din cauză că actuala lege a avut mereu derogări, iar unele categorii au primit separat majorări, precum profesorii.

„În economie nu funcționează lucrurile cum vor unii, nu e Nirvana. Politicienii trebuie să spună de unde s-au inspirat: să zici că modelul este elvețian sau japonez. Că dacă nu e, înseamnă că e la mica înțelegere. Statul trebuie să explice de ce învățătorul este egal cu pompierul”, conchide acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE