Cum a împărțit Ilie Bolojan banii: mai puțini pentru Educație și Sănătate, mai mulți pentru Cotroceni, Justiție și SRI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul intenționează să aprobe proiectul de buget pe 2026 până la sfârșitul săptămânii, urmând ca acesta să fie trimis Parlamentului pentru adoptare, a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan. Documentul propune soluții pentru un context economic tensionat, dar și măsuri necesare pentru reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor și o economie mai sănătoasă.
Cuprins:
Cinci provocări majore pentru bugetul pe 2026
Premierul Bolojan a subliniat pe Facebook că bugetul din acest an este construit în jurul a cinci provocări esențiale: reducerea deficitului bugetar, susținerea investițiilor, gestionarea costurilor mari cu dobânzile, eficientizarea administrației publice și consolidarea economiei.
„Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”, a declarat acesta.
România trebuie să ajusteze deficitul cash de la 7,7% din PIB în 2025 (146 de miliarde de lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde de lei). Aceasta presupune o reducere de aproximativ 18,7 miliarde de lei.
„Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică”, a explicat Bolojan.
O altă prioritate majoră este absorbția fondurilor europene, în special cele din PNRR.
„Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat”, a subliniat premierul. În acest context, bugetul de investiții pe 2026 prevede o creștere la peste 160 de miliarde de lei, echivalentul a 8% din PIB.
România va cheltui aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026, adică aproape 12 miliarde de euro.
„Această sumă reprezintă echivalentul programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București-Pașcani”, a spus Bolojan.
Deși dobânzile de pe piață au început să scadă, impactul datoriilor acumulate în ultimii ani continuă să fie resimțit.
Veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde de lei, ceea ce generează un deficit de 135,7 miliarde de lei.
Instituțiile care primesc mai mulți bani decât anul trecut
Ministerul Apărării Naționale ar urma să beneficieze de o creștere substanțială de 20%, de la 36,8 miliarde de lei în 2025 la 44 de miliarde în 2026.
Ministerul Energiei înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale, bugetul său crescând de la 4,17 milioane de lei la 5,63 de milioane de lei, ceea ce indică un interes crescut pentru proiectele energetice.
Serviciile secrete, inclusiv Serviciul Român de Informații (SRI), primesc și ele fonduri suplimentare. Bugetul SRI ar putea crește cu 15%, de la 4,4 miliarde de lei la 5,1 miliarde, iar Serviciul de Informații Externe ar beneficia de o majorare mai modestă. Înalta Curte de Casație și Justiție va avea o dublare a bugetului, de la 3,44 de milioane de lei la 7,59 de milioane de lei, iar Ministerul Public va primi peste 3,59 de milioane de lei, față de 2,15 milioane de lei anul trecut.
Instituțiile care primesc mai puțini bani decât anul trecut
Pe de altă parte, Ministerul Muncii ar putea înregistra o scădere de aproximativ 5%, de la 65,6 miliarde de lei la 57,7 miliarde de lei, iar Ministerul Transporturilor ar pierde 10% din buget, ajungând la 37 de miliarde de lei.
Bugetul Ministerului Educației va scădea de la 60,25 de milioane de lei la 57,38 de milioane de lei, iar cel al Ministerului Sănătății va fi redus cu aproximativ un milion de lei.
Deși bugetele curente cresc, fondurile alocate pentru proiecte multianuale scad de la 941,69 de milioane de lei la 928,57 de milioane de lei. Acest lucru ar putea indica o prudență în lansarea de noi proiecte majore în 2026.
