REPORTAJ. „Ne-a nenorocit!” versus „Poate așa vor face niște îmbunătățiri”. Ce spun bucureștenii despre scumpirea biletelor STB
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La câteva ore după anunțarea noilor tarife STB și Metrorex valabile de la 1 august - tarife mai mult decât dublate în cazul STB -, reporterii Libertatea au vorbit despre aceste scumpiri cu mai mulți locuitori din sectorul 5 al Capitalei, zona cea mai afectată, unde nu există metrou. Dialogul s-a purtat în mare parte în căldura insuportabilă din mijloacele de transport în comun, majoritatea neavând aer condiționat.
Cuprins:
Noile scumpiri au fost prezentate marți, o zi cu o temperatură de 32 de grade Celsius. La umbră. În arșița mijlocului de iulie, Primăria București și Ministerul Transporturilor au anunțat, în tandem, cât o să coste călătoriile de la 1 august în transportul bucureștean.
- 3 lei călătoria cu STB, adică de peste două ori mai scumpă, de la 1,3 lei cât costă acum biletul de tramvai, troleibuz și autobuz;
- 3 lei călătoria cu Metrorex, cu 50 de bani mai scumpă decât în prezent, 2,5 lei.
Potrivit Eurostat, România are unele dintre cele mai mici tarife la transportul în comun din Uniunea Europeană, cu aproape 40% mai scăzute decât media europeană. Chiar și odată cu majorarea de preț, bucureștenii vor plăti mai puțin decât în alte orașe mari din România, cel puțin la nivel de abonamente lunare nominale, arată o analiză econmedia.ro.
De la ora 13:00, ziariștii Libertatea au luat tramvaiul, autobuzul și troleul în cele mai afectate zone. Sectoarele 4 și 5. Acolo unde 60% din cartiere nu sunt conectate la metrou, iar alternativă la STB aproape că nu există.
Dacă în primul sector vorbim de puține zone „nelegate” de metrou - Giurgiului, Luică și Reșița - sectorul 5 nu e legat de metrou deloc. Iar cea mai apropiată stație de transport subteran, Răzoare - Academia Militară, e spre centru, departe de cartierele Ferentari, Sălaj sau Rahova.
Cum văd locuitorii de aici schimbările de preț?
Saună mobilă în tramvaie „peticite”
Tramvaiul 23 se lasă așteptat la Piața Ferentari vreo 15 minute. Suntem aproape de inima sectorului 5. Lumea coboară la Autobaza Ferentari, adică prima stație, Vâltoarei, iar la capătul Zețari aproape că nu mai rămâne nimeni.
Între cele două stații, oamenii, toropiți de căldură, se răcoresc cu tricoul-evantai. Saună ca-n Finlanda, condiții ca după un pahar de Finlandia, cu aburi de transpirație ieșiți ca din asfaltul încins după ploaie.
Angajații STB fac haz de necaz de tramvaie. „Pe astea le avem din anii ’90. Întâi erau roz, după le-au vopsit. Sunt făcute la Faur, nici nu prea mai au piese de schimb, se schimbă între ele, luăm de la unul, punem la altul. Românește”.
De la 1 august, se va schimba și altceva, în afară de tariful călătoriei?
„6 lei dus-întors nu e pentru oricine”
Canicula lovește mai tare la capăt de drum, unde autobuzul 141 stă în soare, cu geamurile închise, fără aer condiționat, până să tragă în stație. Aerul fierbinte ne izbește ca o palmă peste față când se deschid ușile.
Linia lui 141 are capătul tot în Prelungirea Ferentarilor, la Zețari. De aici, cea mai apropiată stație de metrou, Eroii Revoluției, este la aproape 3 kilometri.
Și chiar asta e misiunea lui 141: leagă de metrou zona în spatele căreia mai sunt trei-patru străduțe și-ncepe câmpul dintre București și Măgurele.
De la 1 august, oamenii care au nevoie de 141 vor plăti 3 lei pentru a ajunge la trenul subteran și alți 3 lei întors.
Femeia care ne însoțește la urcare are un zâmbet pișicher. „Am scăpat, eu sunt pensionară. În schimb, vai de voi. 6 lei dus-întors nu e pentru oricine. Mai ales pentru cartierul ăsta. Nu înțeleg la ce s-au gândit. Că e lumea aici amărâtă, că doar 10% din ei lucrează și nu prea ies de aici?”.
În fața ei, un bărbat pe la 40 de ani, de meserie șofer, ezită. Nu prea circulă cu STB, așa că nu ar vedea o problemă, mai ales dacă s-ar face investiții. Spune că autobuzul de pe linia 141 e unul „de calitate”. Cel în care se află, fără aer condiționat, e doar o excepție nefericită.
„Ce investiții să faci, domnule?!”, completează femeia. „Nu vedeți că sunt autobuze cu aer condiționat și mergem cu geamurile deschise?”
Linia pe care circulă tramvaie vechi de aproape jumătate de secol
Coborâm la Pieptănari și luăm tramvaiul 8. Un monument istoric, un Tatra T4R dintr-un singur vagon, care se zdruncină bine pe șine.
Tramvaiele Tatra T4R au fost produse între 1973 și 1975 în Cehoslovacia, iar în București au ajuns 131 de vagoane. Pe linia 8 mai sunt unele dintre ultimele Tatra. În 2023 ele vor împlini jumătate de secol.
Oamenii se sperie întâi de reporteri. Cred că sunt „vânați„ că își lasă masca sub nas sau și-o scot de tot înainte să se îmbibă de transpirație. Când află motivul, își varsă oful.
„Ne-a nenorocit dacă pun 3 lei, vor să ne vadă sub pământ!”, spune o femeie care coboară la prima stație.
Ceilalți bărbați răsuflă ușurați. „Eu sunt pensionar. Păi, vă dați seama, dacă n-aveam gratuitate, ce făceam cu 3 lei călătoria la pensie de 550 de lei?”, se revoltă un bătrân.
Alt bărbat spune că a scăpat de taxă pentru că e pensionat pe caz de boală. „E o realitate și asta, puțini din tramvaiele astea, din ăia care merg constant, plătesc mereu. Cum o să fie acum?”, atrage atenția el.
Unii speră că mărirea tarifului va duce la modernizări
La intersecția cu Sebastian, lăsăm 8-ul pentru 32. Simbolul Rahovei - care apare inclusiv pe beri craft - leagă Unirii de depoul Alexandria, ultima redută înaintea ieșirii din București spre Bragadiru, Ghimpați, Giurgiu și Teleorman.
E cel mai plin mijloc de transport din zonă, chiar și la ora 14:00. Motivul e simplu: e singurul care te duce direct în centru.
Festivalul evantaielor de toate modelele ne însoțește pe lângă Liceul Bolintineanu, piața Rahovei și până la Antiaeriană. Lumea răcorește și colegul de scaun cu un aer condiționat improvizat dintr-o bucată de carton, o foaie de hârtie, un ziar sau un evantai din plastic cu imprimeu floral care e o obișnuință în sudul Bucureștiului.
„Eu cred că e o mărire justificată”, spune un bărbat mai în vârstă. În lupta sa cu căldura din tramvai a câștigat cea din urmă. Bătrânul a renunțat la mască și își șterge din când în când broboanele de sudoare cu încheietura mâinii.
„Păi, în alte orașe, biletul e mai ieftin, 2,5 lei, și-s distanțe mai scurte. La noi e 1,3 lei. Eu zic că era nevoie să mărească prețurile, poate așa vor face niște îmbunătățiri”, adaugă el, cu un vis împărtășit cu alți călători de a avea, la un moment dat, aer condiționat în tramvaie.
O măsură inclusă printre condițiile mai bune promise de primărie.
La capăt, vatmanii găsesc o urmă de umbră pentru a relua călătoria până în centru. Durează cam 20-25 de minute să revină la Unirii. Suntem în cel mai îndepărtat punct posibil de orice gură de metrou: cam 4 kilometri până la Academia Militară și 6 kilometri până la Unirii, pe care-i faci însă cu 32-ul.
Întrebare pentru controlori
De la Unirii, unde e deja sectorul 4, încercăm și troleibuzul. Sunt trei trolee care întorc la Hotel Horoscop: 73, 74 și 76. Cele trei unesc centrul cu trei zone distincte din cartierul Berceni.
În Berceni se poate ajunge și cu metroul, însă călătorii care merg la Piața Reșița, de exemplu, trebuie oricum să coboare din metrou la Piața Sudului și să ia troleibuzul încă cinci stații.
Așa că mulți preferă o singură călătorie. Totuși, troleibuzul va face peste jumătate de oră până la celălalt capăt. O călătorie de 3 lei de la 1 august.
În două ore de mers, cei trei reporteri n-au găsit niciun controlor. Am căutat tricouri sau veste albastre, dar nimic. Era logic să întrebăm de ei, în condițiile în care șase din zece români călătoresc fără bilet în mijloacele de transport în comun din Capitală, conform unui studiu al Academiei Române din 2019.
Așa că vine o întrebare logică pentru controlori: „Se vor înmulți amenzile pentru neplată de la 1 august?”.
