Cum se vede de la Bruxelles întârzierea numirii unui comisar din partea României: Trei mari efecte ale disputei politice interne
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De două luni, România nu a reuşit să nominalizeze o persoană pentru funcţia de comisar european care să fie şi acceptată. Lupta internă de la Bucureşti a fost exportată la Bruxelles şi poate produce întârzieri în programul noului şef al Comisiei, Ursula von der Leyen.
Cuprins:
Am vrut să aflăm care sunt efectele disputelor din România asupra politicii europene şi am vorbit cu jurnalista Carmen Păun, de la publicaţia Politico – una dintre cele mai importante instituţii media de la Bruxelles.
Avem deja trei nume propuse şi neacceptate de Bruxelles. Rovana Plumb a fost respinsă încă din faza audierilor din cauza suspiciunilor de integritate, Dan Nica a fost refuzat direct de Ursula von der Leyen, care nu l-a vrut în echipa ei, iar Victor Negrescu a rămas o propunere "în aer", pentru că venea de la un Guvern demis.
Când va veni noua nominalizare, încă nu se ştie.
Sunt trei efecte importante ale întârzierilor din ultimele 2 luni.
România poate schimba balanţa de putere
Nici Uniunea Europeană nu este ocolită de jocurile politice, iar situaţii precum cea a comisarului european din partea României pot fi exploatate de populari sau de socialişti, am vrut să separăm.
În vară, când a fost negociată formula noii Comisiei, erau luate în calcul evoluţiile de atunci din statele membre. Se ajunsese la un echilibru între numărul de comisari din partea socialiştilor europeni şi a popularilor. Echilibru care, acum, este dat peste cap, de vreme ce aşteptăm ca noul guvern PNL să facă nominalizarea finală.
Pe baza discuţiilor mele cu sursele de aici, era evident că nu a fost pe placul unora, inclusiv din Comisie, că se poate schimba un comisar, care părea să vină de la socialişti, cu unul care să vină din partea popularilor.Carmen Păun, jurnalistă Politico:
Mulţi, în special socialiştii, "au simţit că este un dezechilibru" faţă de varianta discutată în iulie, iar acum balanţa se înclină în favoarea popularilor.
Iar acest lucru nu este doar o problemă de dispută politică la vârful UE. Ar putea avea efecte directe.
Von der Leyen, la mâna socialiştilor
În iulie, Ursula von der Leyen a fost votată preşedinte al Comisiei Europene de către Parlament, după un vot deosebit de strâns: 383 de voturi "pentru" din totalul de 751 – ceea ce, în aritmetica europeană, înseamnă că a avut doar 9 voturi peste minimul necesar.
Este o majoritate extrem de fragilă. Dacă raportul de forţe se păstrează, ajunge ca un număr foarte mic de europarlamentari să îşi retragă sprijinul pentru ca echipa ei să pice la votul de învestitură.
"Au fost oameni nemulţumiţi că s-ar putea pierde un comisar socialist în favorea unui popular. Rămâne de văzut ce va însemna asta pentru votul din Parlamentul European", explică jurnalista.
Sunt 10 parlamentari din grupul socialiştilor în delegaţia României, ceea ce înseamnă că – în absenţa unor alte schimbări de poziţie – ei ar putea răsturna votul din Parlamentul European.
Desigur, şansele ca la votul privind comisarii să se păstreze raportul de forţe de la votul privind numirea Ursulei von der Leyen sunt mici, dar problema rămâne: o schimbare a echilibrului negociat în Comisia Europeană poate avea repercusiuni.
Jurnalista Politico atrage însă atenţia asupra faptului că lucrurile sunt departe de a fi stabilite. Până la urma, nu e România singura ţară în care au avut loc evoluţii politice care au afectat jocurile de la Bruxelles.
Cât de mare e problema de imagine a României
Nu a inventat Românai criza politică ce ajunge să facă valuri la Bruxelles. Ungaria şi Franţa au avut la rândul lor comisari respinişi în Comisie, doar că în cazul lor înlocuitorii au fost deja acceptaţi. Singura situaţie mai aproape de cea a României a fost cea a Italiei, după scoaterea de la guvernare a Ligii Nordului şi formarea unui nou Cabinet, a explicat Carmen Păun, pentru Libertatea.
"Există precedentul Italia. Ei au aşteptat formarea unui nou Guvern pentru a face numirea comisarului, respectiv guvernul cu mai multă legitimitate. Presupun că şi în cazul României era o chestie similară. Oricât de mult oamenilor nu le plac jocurile politice de aici, Bruxelles trebuie să aştepte ca situaţia din ţările membre să fie clară", spune ea.
Doar că, în cazul Italiei, criza s-a terminat mai repede. România are deja două luni de când eşuează să vină cu o propunere acceptabilă.
Aşa că, întrebarea este dacă România încurcă acum calendarul Ursulei von der Leyen.
"Acum, în mod normal, nu putem spune că ce se întâmplă în România încurcă funcţionarea Comisiei", a spus Carmen Păun.
Comisia ar trebui să înceapă să funcţioneze pe 1 decembrie, ceea ce înseamnă că, dacă o nouă nominalizare vine repede şi este acceptată, nu vor fi alte probleme. Dar, dacă nu va fi respectat acest calendar, responsabilă va fi România.
În plus, acest "du-te-vino" cu propunerile de comisari nu are cum să fie o strategie fără efecte de imagine.
"A fost clar pentru oficialii de aici că s-a transferat lupta internă din România la Bruxelles, ceea ce nu a fost pe placul echipei Von der Leyen".
Nu se poate spune însă că România s-a făcut de râs la Bruxelles sau şi-a afectat serios imaginea, aşa cum de multe ori apare subiectul reflectat în spaţiul public din ţară.
Citind presa din România, mi se pare că oamenii au o viziune că România s-a făcut de râs la nivel internaţional. Sunt mai multe ţări în care au fost schimbări politice de ultim moment, nu cred că poţi spune că România s-a făcut de râs. Cei din Comisiei sunt datori să respecte ce se întâmplă în fiecare stat membru.Carmen Păun, jurnalist Politico.eu:
