Cum și-au schimbat strategia liderii politici, ca să câștige simpatia majorității vaccinate din țările lor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe măsură ce oamenii își pierd răbdarea în fața restricțiilor, liderii democrațiilor cu rate ridicate de vaccinare împotriva coronavirusului adoptă o nouă strategie politică: își îndreaptă mesajele critice către nevaccinați, încercând astfel să câștige popularitate în rândul celor imunizați, arată o analiză The Atlantic.
Cuprins:
Politicienii își propun rareori să-și enerveze alegătorii și puțini recunosc că o fac. Așa se face că atunci când președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că vrea să le dea bătăi de cap nevaccinaților, unii dintre rivalii lui s-au declarat îngroziți, iar alți au fost confuzi.
Declarația liderului de la Paris a venit în contextul în care în aprilie au loc alegeri prezidențiale, iar Macron va candida pentru un nou mandat. Un sfert din populația țării sale este nevaccinată împotriva COVID.
Ceea ce părea o mișcare riscantă pentru Macron s-ar putea dovedi a fi un calcul politic atent făcut, de pe urma căruia să aibă mai mult de câștigat decât de pierdut, notează sursa citată. În Franța și democrații ale lumii, nevaccinații reprezintă un segment relativ mic al populației, astfel că președintele francez și lideri din state precum Australia sau Italia au calculat că a condamna această parte a populației ar putea fi o strategie eficientă din punct de vedere politic.
Adoptând o poziție mai dură față de cei nevaccinați, liderii democrațiilor cu o mare parte din populație imunizată unde sunt programate alegeri în 2022 ar putea să atragă o nouă bază energică de alegători: majoritatea vaccinată și din ce în ce mai puțin răbdătoare, notează The Atlantic.
Vaccinarea anti-COVID e foarte populară în multe dintre țările în care serurile sunt disponibile la scară largă. State precum Emiratele Arabe Unite, Spania și Canada au rate de vaccinare de până la 94%, 81% și, respectiv, 79%, fără să fi instituit vaccinarea obligatorie.
Câteva comparații pentru a înțelege mai bine aceste cifre: mai mulți britanici au fost vaccinați anti-COVID (47 de milioane) decât numărul celor care au urmărit finala Euro 2020 dintre Anglia și Italia (31 de milioane). Iar în Statele Unite, vaccinarea este un gest mai comun decât a bea cafea, a avea un televizor sau a urmări Super Bowl.
Prin urmare, este de la sine înțeles că politicienii ar încerca să folosească această chestiune populară în avantajul lor politic, notează Yasmeen Serhan, semnatara analizei.
Situația este valabilă mai ales în contextul francez, unde se estimează că doar 5 milioane de persoane cu vârsta peste 12 ani nu au primit încă o doză de ser anti-COVID.
Prin adoptarea recentă de noi reguli care restricționează accesul celor fără dovadă de vaccinare în restaurante, mijloace de transport și alte locuri publice, guvernul francez încearcă în mod clar să-i încurajeze pe cei nevaccinați să se inoculeze.
După cum a spus Macron, guvernul său dorește să facă în așa fel încât să le dea bătăi de cap nevaccinaților, care până de curând aveau acces în multe locuri public în baza unui test negativ recent.
Trecând la un model mai punitiv, președintele francez pare să-și înceapă campania prezidențială încă neanunțată, se menționează în articolul The Atlantic.
Iar în cazul lui Macron, strategia ar putea să funcționeze, precizează Serhan, în condițiile în care, în Franța, răbdarea față de cei nevaccinați scade pe zi ce trece, jumătate din populație considerând că ei ar trebui să-și plătească singuri costurile de spitalizare în cazul infectării, în timp ce două treimi dintre cetățeni susțin noile reguli privind pașapoartele de vaccinare pentru accesul în spațiile publice.
Practic, prin țintirea celor nevaccinați, Macron se poziționează ca un aliat al majorității vaccinate și își pune oponenții politici în poziția incomodă de a-i susține pe cei nevaccinați.
Situația din Italia
Și în Italia au fost înăsprite recent restricțiile, iar premierul Mario Draghi pare să-i fi luat în vizor tot pe nevaccinați, mai constată sursa citată.
„Majoritatea problemelor cu care ne confruntăm astăzi țin de faptul că există persoane nevaccinate”, a spus recent liderul guvernului de la Roma.
Spre deosebire de Macron, pentru Draghi nu urmează o rundă de alegeri, dar chiar dacă ar fi intrat într-o cursă electorală prim-ministrul italian nu ar fi avut de ce să-și facă griji, precizează Yasmeen Serhan. 86% din populația italiană eligibilă este deja vaccinată anti-COVID.
De asemenea, majoritatea italienilor se pronunță în favoarea pașapoartelor de vaccinare, iar decizia recentă a guvernului de a impune obligativitatea imunizării pentru persoanele cu vârsta de peste 50 de ani se bucură de un sprijin larg.
Poziția guvernului australian în cazul Novak Djokovic
Poate cel mai important exemplu al acestei strategii politice vine din Australia, notează The Atlantic, care în weekendul trecut a pus capăt conflictului legal cu Novak Djokovic, care a fost deportat în ajunul a ceea se spera el să fie meciul său de deschidere de la Australian Open.
Jucătorul sârb de tenis sosise la Melbourne la începutul lunii ianuarie pentru a-și apăra titlul de campion la Australian Open, reprezentanții turneului acordându-i o scutire medicală pentru a participa deși este nevaccinat. Publicul australian, care a suportat unele dintre cele mai dure restricții din lume în contextul pandemiei, s-a opus pe scară largă ca în cazul lui Djokovic să existe o excepție doar pentru că este numărul 1 mondial în tenis.
Prim-ministrul australian Scott Morrison, simțind probabil o oportunitate de a spori popularitatea în scădere a partidului său înainte de viitoarele alegeri, și-a invocat autoritatea de a anula viza lui Djokovic pe motiv că „nimeni nu este deasupra regulilor”. Yasmeen Serhan, în The Atlantic:
Astfel, opinia publică a fost de partea lui Morrison în acest caz. Rezultatele unui sondaj recent arată că 71% dintre australieni cred că lui Djokovic nu ar fi trebuit să i se permită să rămână în țară și să concureze.
„Anularea vizei lui Djokovic a fost și în interesul politic al guvernului. Deși deportarea lui Djokovic risca să declanșeze o dispută diplomatică cu Serbia, al cărei guvern a criticat modul în care Australia l-a tratat pe cel mai mare star al său din sport, permisiunea ca el să rămână ar fi însemnat că i se acordă un tratament special. (...) A-i oferi lui Djokovic un permis ar fi fost periculos din punct de vedere politic, în special într-o țară precum Australia, care se mândrește cu o rată de vaccinare de 92%. Oricât de mult ar fi putut să protejeze Morrison sănătatea publică, el și-a protejat și propria poziție politică”, precizează semnatara analizei, Yasmeen Serhan.
Riscurile acestei strategii politice
Totuși, atrage atenția Yasmeen Serhan, ca în cazul tuturor strategiilor politice, nici poziția antiantivaccin nu este sigură.
În cazul lui Macron, criticile sale la adresa cetățenilor nevaccinați ar putea fi interpretate de unii alegători drept aroganță.
Pentru Morrison, afacerea Djokovic a fost văzută de unii ca o distragere a atenției de la proasta gestionare de către guvernul australian a creșterii ratei infectărilor cu tulpina Omicron.
Și, poate cea mai mare îngrijorare cu privire la acest tip de retorică - una care a fost exprimată în mod repetat de experții în sănătate publică - este că i-ar putea determina pe nevaccinați să fie și mai reticenți la ideea vaccinării anti-COVID.
