Cum stabilim cine este capul gospodăriei pentru recensământul populației? „Cred că mai puțini bărbați se vor declara așa, față de acum zece ani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Întrebarea din formularul de recensământ „cine este capul gospodăriei?” a provocat ample discuții, ironii și critici pe rețelele sociale. În timp ce unii se întreabă dacă „șeful” casei ar trebui să fie cel care toacă cel mai des ceapa, alții acuză Institutul Național de Statistică (INS) de o abordare patriarhală. Un sociolog, o cercetătoare specializată în gen și directorul de comunicare al INS explică la ce se referă acest termen și de ce nu i s-a găsit o altă formulare.
Cuprins:
- Ce este capul gospodăriei
- O abordare patriarhală
- Ea sau el? Sau doar un „termen folosit în statistică”
- „În unele țări, acest concept nu este considerat adecvat”
- Limbajul perpetuează relațiile de putere
- Este o „formulare patriarhală”, dar este „necesară”
- „Realitatea e că există o diviziune de roluri într-o gospodărie”
- Mai puțin de o treime dintre „capii gospodăriei” au fost femei în 2011
- 31,5% din totalul de capi ai gospodăriei au fost femei la recensământul din 2011
Până pe 15 mai are loc autorecenzarea pentru recensământul populației 2022. Această etapă se face pentru prima dată în format online și presupune completarea de către fiecare persoană în parte a unui formular ce conține două chestionare: unul pentru locuință și unul pentru recenzarea persoanei. Sunt întrebări despre tipul locuinței și condițiile sale, precum și întrebări personale legate de starea civilă, profesie și educație.
Ce este capul gospodăriei
Pentru a începe completarea formularului online, trebuie făcută întâi o pre-înregistrare. Asta înseamnă stabilirea tuturor membrilor dintr-o locuință, adresa reședinței și introducerea unei adrese de mail pentru primirea unui link pentru începerea autorecenzării propriu-zise.
Pentru început, trebuie identificat „capul familiei”.
<strong>INS </strong><a href="https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/DEFINITII.pdf" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>definește</strong></a><strong> capul gospodăriei drept „persoana declarată și recunoscută ca atare de către ceilalți membri ai gospodăriei. Desemnarea capului gospodăriei este decizia exclusivă a membrilor gospodăriei”.</strong>
Altfel spus, oricine poate fi desemnat capul familiei, atât timp cât are peste 15 ani și locuiește acolo. „Dacă există dificultăți în desemnarea lui, se poate ține seama de criterii precum situația economică a persoanelor, venitul, autoritatea personală, deținerea titlului de proprietate asupra locuinței, vârsta etc.”, mai precizează INS în definiție.
Ca să-i împace pe cei care găsesc termenul inadecvat, instituția de recenzare mai oferă un sinonim - „persoana de referință”. Adică persoana în raport cu care se stabilesc relațiile din interiorul locuinței: partenerul sau partenera, fratele, mama, soacra etc. Persoana de referință poate fi, mai simplu, doar persoana care completează datele și pentru ceilalți membri.
O abordare patriarhală
Întrebarea a născut comentarii ironice pe rețelele de socializare. „Am vrut să completez și eu formularul, dar m-am panicat și am ieșit. Eu sunt, cel mult, glezna gospodăriei”, a scris cineva pe Facebook.
„Noi nu ne-am autorecenzat, încă dezbatem cine e capul familiei. Cred că va fi cel care are chef să caute CNP-ul copilului”, a spus altcineva.
Unii au mărturisit că au dat cu banul pentru a stabili cine să fie desemnat capul familiei ori au lăsat statutul cui „a avut chef să răspundă la atâtea întrebări”. Alții au recunoscut că în familiile lor pisicile domnesc: „I-am lăsat pe cei doi motani să decidă care dintre ei e”.
<strong>Dincolo de ironie, termenul de cap al gospodăriei este văzut de cei mai mulți ca fiind o abordare patriarhală pentru că noțiunea este încă asimilată cu linia masculină. De asemenea, stabilește o ierarhie într-o familie, punând unul dintre membri pe o poziție de superioritate față de ceilalți. </strong>
„Este aceeași exprimare nefericită patriarhală pe care o cunoaștem și din alte contexte. În general, literatura de specialitate, dar și viața de zi cu zi ne spun că această noțiune de cap al gospodăriei este asociată bărbaților”, crede Oana Băluță, profesoară la Universitatea din București, cercetătoare specializată în gen și politică și activistă pentru drepturile femeilor.
Ea sau el? Sau doar un „termen folosit în statistică”
INS spune însă că „nu e vorba de cine este șef”, ci pur și simplu de o persoană care să ofere informații despre ceilalți membri ai familiei.
„Acesta este termenul folosit în statistică”, punctează Cătălin Raiu, director de comunicare la INS. Până la recensământul din 2011, inclusiv, chestionarul folosea formularea de „cap al gospodăriei”. Varianta „neutră” pentru care s-a optat anul acesta a fost „persoană de referință” - persoana la care să se raporteze ceilalți membri ai gospodăriei pentru a stabili relațiile din familie.
„În unele țări, acest concept nu este considerat adecvat”
România folosește aceeași terminologie de la nivelul UE. Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) a făcut mai multe recomandări în urma Conferinței Statisticienilor Europeni din 2020.
<strong>UNECE nu interzice folosirea expresiei de „cap al gospodăriei” și nici nu recomandă scoaterea ei din chestionarele de recensământ, dar notează că „în unele țări, acest concept nu este considerat adecvat”.</strong>
Organizația, care funcționează în subordinea ONU, mai spune că persoana de referință trebuie stabilită cu „mare atenție”, chiar dacă acest statut îl poate adopta oricine pentru furnizarea informațiilor.
De exemplu, persoana de referință nu ar trebui să fie cel mai în vârstă membru, ci cineva din generația de mijloc pentru a stabili mai ușor relațiile de familie.
O recomandare a UNECE a mai fost aceea că statele europene ar trebui să ia în considerare în chestionare opțiunile de „partener de sex opus în uniune consensuală” și „partener de același sex în uniune consensuală” (expresiile în limba engleză sunt „opposite-sex cohabiting partner” și „same-sex cohabiting partner”, n.r.). România a preluat doar prima variantă.
Limbajul perpetuează relațiile de putere
În chestionarul de recensământ 2022 pentru țara noastră s-a păstrat și noțiunea de „capul gospodăriei”, pe lângă cea propusă de UNECE, pentru că „s-a plecat de la ipoteza că unii oameni nu vor înțelege ce este persoana de referință”, explică Raiu.
Oana Băluță e însă de părere că prin păstrarea noțiunii vechi, INS nu face decât să perpetueze statu-quoul „lumii patriarhale în care trăim”.
E important să ne gândim la rolul pe care îl are limbajul în a perpetua niște relații de putere, în a întări o realitate patriarhală. Adică întrebarea este mai departe: se poate altfel? Poți face acest recensământ având atenție față de limbajul pe care îl folosești? Oana Băluță, prof. univ. Universitatea din București:
„Este, într-adevăr, o formulare patriarhală. Ar fi fost mai bine să rămână o formulă neutră, precum persoană de referință, care să nu presupună nicio relație ierarhică sau de dominație”, crede și sociologul Mircea Kivu.
Este o „formulare patriarhală”, dar este „necesară”
Cu toate astea, spune el, păstrarea noțiunii „capul gospodăriei” este necesară din cel puțin două motive.
Unul se referă la clara înțelegere a expresiei, așa cum a spus și INS. Cel de-al doilea se referă la continuitate și comparație.
„E bine să existe o continuitate în recensăminte. Acum 10 ani s-a folosit «capul gospodăriei», fără «persoană de referință». Când analizăm recensămintele, facem comparații, câte dintre persoanele care s-au declarat capul gospodăriei aveau studii superioare acum 10 ani, câte au acum și așa mai departe. Și ca să se asigure posibilitatea de comparație, este bine să se păstreze aceiași termeni”, explică Mircea Kivu, pentru Libertatea.
„Realitatea e că există o diviziune de roluri într-o gospodărie”
Sociologul mărturisește că inclusiv în diversele cercetări de piață specialiștii, fără a fi tradiționaliști, folosesc termeni „cu probleme”, de exemplu, „principal aducător de venit”. „Dar nu avem ce face, pentru că e nevoie de un punct de referință atunci când te referi la o familie”, afirmă Kivu.
Cu timpul, poate că o să dispară, dar până una-alta, noi știm că există o realitate care constă într-o anumită diviziune a rolurilor într-o gospodărie. Se încearcă, tocmai prin introducerea noțiunii de «persoană de referință», să se elimine ideea de ierarhie, să se stabilească faptul că este vorba doar despre o persoană la care ne raportăm ca să stabilim cine sunt ceilalți membri ai familiei. Mircea Kivu, sociolog:
Mai puțin de o treime dintre „capii gospodăriei” au fost femei în 2011
Informația legată de cine este persoana de referință într-o familie nu are neapărat o funcție statistică, ci mai degrabă o semnificație sociologică, mai spune Kivu. Este o persoană reprezentativă pentru o anume familie. Ca un eșantion simplificat.
„Suntem într-o fază de tranziție în care statisticile trec de la modelul familiei tradiționale la un model mai modern care arată că într-o familie există o democrație”, conchide sociologul Mircea Kivu.
El crede că procentul de bărbați care se vor trece în chestionar cap al gospodăriei va fi mult mai mic decât în urmă cu 10 ani, la ultimul recensământ, „fie și pentru că au existat toate discuțiile astea”.
31,5% din totalul de capi ai gospodăriei au fost femei la recensământul din 2011
Doar că trebuie făcută și o distincție. În gospodăriile în care locuiesc cupluri căsătorite, aproape 91% dintre cei care și-au asumat acest statut au fost bărbați, potrivit datelor de la recensământul din 2011. Procentul a fost la fel de ridicat și în situațiile de cupluri aflate în uniune consensuală.
În doar 31,5% din totalul gospodăriilor din România, femeile și-au asumat rolul de cap al gospodăriei.
