Cum sunt încondeiate ouăle în Bucovina și cum a ajuns „închistritul” lor la rang de artă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vasilina Omania din comuna Brodina, județul Suceava, a început să încondeieze ouă în urmă cu 18 ani, iar ceea ce a început mai mult ca o activitate cu care să-și ocupe timpul liber a ajuns să fie o mică afacere. De-a lungul timpului a încondeiat mii de ouă de rață, prepeliță și chiar de struț în modele care mai de care mai complicate, tradiționale sau inspirate din broderii și icoane, în băi de vopsea sau închistrite cu ceară.
Cuprins:
„Asta pentru mine este mai mult decât pasiune. Oricând am timp mă așez la masă și încondeiez ouă, fie mai mici, cum sunt cele de prepeliță, fie dintre cele mari, de struț”, spune femeia în vârstă de 40 de ani, care lucrează ca asistent social.
A învățat să încondeieze ouă de la cumnata sa. A început stângaci, cu modele simple. A spart foarte multe până și-a dat seama cum să le țină astfel încât să nu sfărâme coaja fragilă, povestește ea, și a trasat foarte multe linii și forme geometrice inegale până a învățat să țină corect pensula.
Durează și câteva ore închistritul unui ou
Singură a început apoi să facă modele și și-a învățat și unul dintre băieți, pe cel mare, de 16 ani. Acum așteaptă ca fiul să-i aducă o noră ca să o învețe și pe ea.
Vasilina Omania a încondeiat atât de multe ouă că le-a pierdut șirul. De prepeliță, de rață, gâscă și de struț. În sufrageria casei sale din Brodina, județul Suceava, are o masă plină de ouă frumos colorate, cu modele complicate, mai mici și mai mari, și sunt doar câteva dintre cele pe care le-a făcut în ultimii 18 ani. A vândut sute, dacă nu mii de ouă, a participat cu ele la târguri și expoziții în toată țara și le-a prezentat copiilor în școli și grădinițe.
Ca și culori le folosește pe cele tradiționale, specifice zonei Bucovinei: alb, care simbolizează lumina, galben, care înseamnă bogăție, roșu – sângele Mântuitorului și negru – pământul, moartea. De câțiva ani s-a adaptat însă „cererii” și folosește și alte culori, precum albastru sau verde, și nuanțe sidefate. Se inspiră din modelele de pe iile românești, de pe fote și din icoane.
E multă muncă în spatele chiar și a unui singur ou mic de prepeliță, iar timpul investit e de la câteva minute până la o zi întreagă, în funcție de cât de complicat e modelul și desigur, de cât de mare este oul.
„Pe cele de struț, pentru că sunt mari, am pictat și icoane. Nu sunt foarte reușite, încă mai exersez. Dar de obicei folosesc motive tradiționale și modele luate de pe broderii”, explică femeia.
Ce este închistritul ouălor
Încondeierea sau închistritul ouălor, așa cum se spune în zona Bucovinei, se face cu chișița, o pensulă specială pentru asta. Sunt două tehnici pentru închistrirea ouălor: prin băi succesive de culoare și cu ceară în relief.
Vasilina Omania le folosește pe amândouă, dar recunoaște că îi place mai mult ce îi iese din mână folosind ceara în relief.
În ambele cazuri se folosește ceara, deși în moduri diferite. Cel mai important însă este ca oul, golit de conținut, să fie spălat foarte bine înainte pentru a fi complet degresat, atrage atenția femeia.
Când e uscat se începe lucrul, iar primul pas este astuparea găurii prin care a fost scos conținutul. La tehnica băilor de vopsea se trasează primele linii cu ceara încălzită la un bec, folosind chișița. Oul este introdus apoi în prima culoare - se începe cu cea mai deschisă. După câteva minute în prima baie de vopsea se desenează următorul model cu ceara și se repetă baia de vopsea în următoarea culoare, mai închisă.
Dacă se folosesc, de exemplu, roșu, albastru, galben și negru, ordinea este galben, roșu, albastru și negru.
La final, ceara de pe ou se încălzește la bec pentru a fi îndepărtată și rămâne modelul închistrit în toate culorile folosite. La cealaltă tehnică se procedează la fel, explică Vasilina, doar că nu mai este topită ceara la final.
Dacă pentru un începător toți acești pași par complicați, pentru femeia meșteșugar totul vine natural.
De la tradiție la meșteșug
Deși vopsirea și decorarea ouălor a început ca o tradiție de Paște, nu mai este de multă vreme doar atât. Dezvoltarea turismului și a competiției culturale și interesul crescut pentru estetic a dus tradiția la rang de meșteșug.
„Atunci când devine meșteșug deja nu mai putem vorbi doar de un simplu obicei de Paște. Așa a început, ouăle vopsite au o simbolistică veche, creștină, dar acum femeile nu mai încondeiază doar pentru sărbătoare. Au intervenit esteticul și valoarea culturală”, explică Cornelia Ispas, etnolog și directoarea Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române”.
Dacă înainte se foloseau la încondeiere doar elemente tradiționale, simbolice, precum „calea rătăcită”, soarele, crucea, „coarnele berbecului”, ori se fierbea oul împachetat în ciorap de lycra cu o frunză, acum sunt adevărate ouă muncite, mai spune ea, cu modele inspirate din broderiile hainelor populare de sărbătoare și din natură. Culorile folosite la încondeiere s-au schimbat și ele pentru că „meșteșugarii au răspuns cererii”.
„În prezent, încondeierea ouălor nu mai are de fapt legătură cu Paștele. Doar înroșirea lor putem spune că e legată de Înviere. Meșteșugarii încondeiază acum ouă tot timpul anului, nu doar de sărbătoare. Și sunt lucrări muncite. Nu depui atât de mult efort ca apoi să-l spargi la masa de Paște”, punctează etnologul.
Din resturi face coșulețe și bijuterii
Ouăle închistrate cu atât de multă răbdare nu costă deloc puțin.
Un ou de prepeliță sau de gâscă închistrat costă undeva la 15-30 de lei, dar prețul urcă lejer la 250-300 de lei pentru un ou de struț bine muncit.
La aceste prețuri le vinde Vasilina Omania, însă alți meșteri populari cer și mai mult pentru astfel de obiecte, iar prețurile ajung și la 700-800 de lei.
„Eu aș dori să îmi dezvolt și mai mult această pasiune, poate să-mi deschid un magazin sau să le duc undeva să le vând”, spune Vasilina.
Până la magazin, femeia își prezintă operele de artă online, pe pagina sa de Facebook. Primește acolo comenzi de la oameni din toată țara. A început cu sucevenii, care au dus vorba mai departe. Dacă nu le vinde online, le vinde direct la poartă, pentru că oamenii au auzit de ea și au căutat-o personal acasă.
Pe lângă pictarea ouălor de pasăre, Vasilina Omania face și mici coșulețe pictate și ele în nuanțe de roșu, galben și verde și pune în ele mici ouă de prepeliță. Din resturile de coajă de ouă face pandantive, cercei și brățări.
„Fac asta cu mult drag și mereu încerc să vin cu modele noi”, spune Vasilina.
