Cum sunt ÎNȘELAȚI românii atunci când CUMPĂRĂ DE PE INTERNET. Val de plângeri pentru BANII DISPĂRUȚI DE PE CARD
Urmărește Libertatea in Google Discover
Atenţie la cumpărăturile online! Preţul afişat nu este întodeauna preţul final. Te-ai putea trezi cu cardul mai gol pentru că, fără ştirea ta, la preţul afişat pe internet se adaugă fel şi fel de comisioane pentru conversia valutară. Deja aproape 100 de români au descoperit că le-au fost retrase de pe card sume mai mari de bani decât cele aprobate.
Multe dintre magazinele care vând în România, unele chiar cu notorietate internaţională, au conturile în bănci din străinătate, care nu acceptă plata în lei. Aşa s-au păcălit zeci de persoane, care s-au trezit că au plătit mai mult pentru produsele alese. Magazinele şi operatorii bancari pasează vina de la unii la alţii.
De exemplu, comandăm 4 produse şi preţul total ar fi de 479 lei. Spune clar că taxa de expediere este zero şi că preţul conţine TVA. Automat nu te aştepţi că se poate adăuga la preţul ăsta. Doar că realitatea este uşor alta şi asta se vede pe extrasul bancar al Irinei, directoarea Centrului European al Consumatorului România. Ea era convinsă că a plătit în lei. Pe extras scrie, negru pe alb, euro.
„Anumite magazine online, care au reprezentanţe în mai multe ţări din Europa, au banca într-o anumită ţară din Europa, Suedia, Germania, Olanda, şi atunci se face o conversie valutară. Mai ales dacă plăteşte cu un card în lei, pe extras poate să descopere că plata este făcută în euro şi că are o sumă mai mare de plată”, potrivit Roxanei Pascu, purtător de cuvânt Centrul European al Consumatorilor România, citată de digi24.ro.
Adică se face un schimb valutar pentru care clientul nu şi-a dat acordul: leii sunt schimbaţi în euro la cursul băncii din străinătate. Cu cât comanda e mai mare, cu atât creşte şi diferenţa dintre preţul pe care clientul credea că îl va plăti şi suma efectiv retrasă de pe card. Şi nu vorbim de site-uri fantomă, ci chiar de marile branduri, printre care H&M şi Aoro.
„Suntem conştienţi de problemă şi am deschis o investigaţie împreună cu băncile cu care lucrăm şi reprezentanţii furnizorilor de carduri de credit. Din informaţiile noastre, un număr limitat de clienţi au fost afectaţi. Îi rugăm să ne contacteze de urgenţă”, a reacționat biroul de presa al H&M. Şi patronii cehi ai lanţului Aoro au comunicat autorităţilor că au deschis o investigaţie. Şi totuşi, patronii magazinelor şi băncilor spun că diferenţa nu a ajuns în conturile lor.
În ultima săptămână, 14 clienţi au depus plângeri în care se arată nemulţumiţi de experienţele nefericite în urma cumpărăturilor online. După ce infoarmația a fost făcută publică, noi clienţi ai magazinelor online au descoperit şi ei că au fost înşelaţi. Astfel, un val de plângeri a izbucnit din partea românilor care au făcut cumpărături online şi au descoperit că le-au fost luaţi mai mulţi bani de pe card decât trebuia. Numărul sesizărilor s-a triplat şi aproape toate magazinele reclamate şi-au cerut scuze şi au anunţat că înapoiază diferenţa. Până şi şefii băncilor au fost chemaţi să dea explicaţii şi soluţii.
„Am primit foarte multe reclamaţii. Oamenii au început să se uite mai mult pe extrasul de cont, plăţile pe care le-au făcut. Noi recomandăm consumatorilor să verifice cât mai des extrasul de cont, pot descoperi lucruri nebănuite, tot felul de comisioane”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Centrului European al Consumatorilor din România, Laura Pascu.
În urma valului de reclamaţii, cele mai multe magazine au decis să ofere despăgubiri. Printre cei reclamaţi se află şi un lanţ internaţional de parfumerii online. Reprezentanţii firmei spun că au fost retrase din greşeală sume mai mari decât cele aprobate, dar au de gând să returneze de două ori contravaloarea sumei rerspective. În caz contrar, clienţii ar fi avut o singură opţiune.
Un singur magazin reclamat anunţă că nu are ce să îşi reproşeze în urma plângerii clienţilor tocmai pentru că menţionase pe site că e posibil ca banca prin care se procesau plătiţile să aibă taxe suplimentare.
„Toate site-urile noastre în limbă română conţin şi o rubrică de termeni şi condiţii, unde sunt explicate clar aceste situaţii. În toate cazurile, în contul nostru ajunge doar suma menţionată pe site, dar nu şi diferenţele de curs şi comisioanele aplicate de bancă”, a fost mesajul transmis de biroul de presă al unui magazin online.
Purtătoarea de cuvânt a Centrului European al Consumatorilor din România, Laura Pascu, a declarat însă că doar 5% dintre consumatori citesc termenii și condițiile corespunzător.
Inclusiv operatorii de plăţi online internaţionale au anunţat că urmează să-i convoace pe şefii băncilor din România pentru a lămuri cine trebuie să îi anunţe pe clienţi că plata aprobată în cazul shoppingului online nu este întotdeauna şi preţul final plătit de cumpărători.
De ce alte probleme se lovesc românii care fac cumpărături pe net? Aproape 7 milioane de români au cumpărat, anul trecut, produse de pe internet, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro, cu 400 de milioane de euro mai mult decât în 2014. Rapiditatea cu care crește de la un an la altul volumul de cumpărături online aduce cu sine și probleme de livrare. Unii clienți se plâng de întârzieri, alții au reclamat că una au plătit și alta au primit. Există și cazuri în care bunurile n-au mai ajuns deloc la destinație.
11 milioane de români utilizează internetul, iar 6,7 milioane dintre ei au cumpărat cel puțin o dată ceva online. Media însă ne arată că un român cumpără cam 8 produse pe an și nu vorbim aici de servicii, facturi, bilete sau vacanțe, informează știrileprotv.ro. 90% dintre românii care cumpără online preferă să plătească ramburs, pentru că deocamdată nu au destulă încredere în magazinele online și preferă să vadă produsele înainte să le plătească. Nici nu e de mirare, spun cei de la ANPC, care primesc în continuu plângeri de la clienți nemultumiți de produsele primite.
Numai în Capitală s-au înregistrat peste 7.000 de plângeri la ANPC în 2015. Cele mai multe au vizat depășirea termenului de livrare, produse deteriorate, livrarea unui produs diferit de cel comandat sau livrarea unei comenzi incomplete.
