Cum vrea să vindece Guvernul „boala cronică” a țării: sărăcia. Cu o lege din 2016, tichete de muncă și mașini electrice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O treime din copiii României trăiesc în sărăcie, conform „Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020”. Sărăcia este și cauza pentru care peste trei mii de copii sunt separați anual de părinții lor în România. Transformată într-un refren birocratic și îngropată în documente oficiale, sărăcia din România a fost rareori luată în serios de către guvernanți. Vine Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR) cu o viziune diferită în ceea ce privește reformele sociale?
Cuprins:
- Discrepanțe în bugetul propus de PNRR pentru reforma socială
- „Reformele sociale sunt destul de timide”
- La ce rezultate ar trebui să ducă reformele sociale, conform PNRR?
- Tichete de muncă pentru lucrătorii casnici
- Cum ar funcționa sistemul?
- Hiperbirocratizare
- Adâncirea inegalităților sociale pe termen lung
- O lege din 2016, reciclată în PNRR
- Mașini electrice pentru controale în rândul asistaților
- Locuințele sociale, laolaltă cu locuințele pentru tineri/specialiști
- Cum sunt împărțiți banii?
- „O utilizare superficială a termenilor”
„Va fi o Românie cu mai puțină sărăcie”, promite Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, într-o prefață la PNRR.
În România anului 2026 vom avea mai puțini oameni inactivi, mai mulți copii vor putea să rămână în familii și va fi în țară mai puțină sărăcie, această boală cronică pe care toate guvernele post-1989 au eșuat să o rezolve.
Ministrul Cristian Ghinea:
Ce soluții propune guvernul prin PNRR pentru a vindeca România.
Discrepanțe în bugetul propus de PNRR pentru reforma socială
Planul de Reziliență al României este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni. Suma totală ce poate fi accesată este de 29,2 miliarde euro.
Reformele sociale sunt incluse la pilonul V. „Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională”, componenta 13.
<strong>Pentru reformele sociale, PNRR propune un buget de 167 de milioane euro. Asta înseamnă 0,57% din bugetul total al planului.</strong><br>
În același document, dar la altă pagină, se precizează că aceste reforme sociale ar necesita un cost estimat de 216 milioane de euro.
Inadvertențele din Plan au fost sesizate și de Comisia Europeană care a cerut documente justificative pentru mai multe subcapitole, au arătat documente scurse în presă. Instituția europeană a negat însă că ar fi respins PNRR-ul României, arătând că aceste schimburi de opinii sunt normale în procesul de evaluare.
„Reformele sociale sunt destul de timide”
„Suma alocată (pentru reformele sociale, n.r.) este foarte mică. E una dintre dezamăgirile pe care le-am avut când am citit documentul”, spune pentru Libertatea Mircea Coșea, doctor în științe economice, profesor universitar la ASE.
„Cifra este foarte mică în comparație cu alte țări. Sigur, România își propune alte lucruri, ea având o întârziere istorică mare din punctul de vedere al dezvoltării și al structurii economiei. Programul este orientat mai mult spre infrastructură, căile ferate, chiar spre energia verde. Dar reformele sociale sunt destul de timide”, adaugă profesorul.
Economistul crede că PNRR-ul are multe puncte vulnerabile și că, într-o primă fază, s-ar putea să aibă efectul contrar față de cel dorit.
S-ar putea ca după 2026-2027 să existe o îmbunătățire clară, când vine vorba de nivelul de trai, condițiile de mediu, educație. Dar în primii ani, PNRR-ul s-ar putea să aibă un efect negativ, în sensul unei austerități clare.
Mircea Coșea, economist:
Îmbunătățirile vor fi la nivelul veniturilor, nu la nivelul reformelor sociale. „Aici trebuie amintit că România are cele mai mari disparități între zone și categorii”.
Pentru o categorie a populației va deveni tot mai dificil să plătească energia, în timp ce accesul la medicamente va fi din ce în ce mai restricționat, din cauza costurilor foarte mari, mai crede profesorul.
„Ar trebui niște reforme care să sprijine aceste categorii defavorizate. Sigur că sunt și pensionarii, și tinerii, dar aceste două categorii de pauperizare vor afecta mai multe vârste, județe, și atunci va trebui să apară ceva suplinitor”, adaugă acesta.
La ce rezultate ar trebui să ducă reformele sociale, conform PNRR?
- O rețea de centre de zi creată pentru copiii în situații de risc: aproximativ 150 de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor; vizează menținerea a 4.500 de copii în familie.
- Modernizarea și crearea de infrastructură socială pentru persoanele cu dizabilități. Operaționalizarea a 150 de servicii comunitare: LP în comunitate, centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoane cu dizabilități, pentru 1.600 de persoane cu dizabilități, pe an.
- Introducerea Venitului Minim de Incluziune: adoptarea modificărilor legislative necesare. Beneficiarii direcți vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) și Alocație pentru susținerea familiei (ASF).
- Cel puțin 30.000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60.000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.
- Minimum 350 de structuri de economie socială nou înființate (din care 875 locuri de muncă verzi, 875 tineri NEETS angajați) și dezvoltarea a minimum 50 întreprinderi de economie socială cu minimum 350 de locuri de muncă nou create.
Tichete de muncă pentru lucrătorii casnici
Una dintre măsuri prevede introducerea de tichete de muncă „pentru formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici”.
E vorba de oamenii contractați informal pentru a ajuta la diferite activități în gospodărie și plătiți la negru. Ar fi în jur de 200.000 de astfel de lucrători casnici în România, precizează documentul.
„Cel puțin 60.000 de lucrători casnici vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă”, se arată în PNRR. <br>
Documentul include și „întreținerea piscinelor” la diferitele tipuri de activități prestate de acești lucrători.
Introducerea tichetelor de muncă ar ajuta „lucrătorii casnici să iasă din economia informală, ușurând sarcinile administrative asupra cetățenilor care doresc să îi angajeze”. Lucrătorii ar beneficia de asigurare de sănătate și asigurări sociale, arată PNRR.
Cum ar funcționa sistemul?
Cel puțin 30.000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) vor primi tichete de muncă cu care ulterior îi vor plăti pe cei care fac activitățile casnice. Un tichet are o valoare nominală de 15 lei.
De exemplu, pentru curățarea unei piscine sau pentru o zi de grădinărit, un lucrător nu va mai fi plătit cu 100-150 de lei, ci cu câteva tichete sociale.
<strong>Ca să preschimbe tichetele în bani, lucrătorul va trebui să meargă la o agenție județeană pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM). Tichetele nu sunt transferabile și pot fi preschimbate în numerar în maximum 60 de zile de la data la care a fost prestată activitatea casnică.</strong><br>
Cât de eficient va fi acest sistem?
Hiperbirocratizare
„Eu mă gândesc practic. AJOFM Ilfov e la Tineretului. Să ajungi de oriunde din Ilfov până la Tineretului îți ia o grămadă de timp. E un cost suplimentar. Te costă transportul, mai pierzi o zi de muncă să transformi niște tichete în bani, când ai putea pur și simplu să te duci la cineva care te plătește direct cu bani”, spune Mihai Vasile, fondator al Asociației Politeia și expert în politici publice în domeniile educație, protecție socială și muncă.
Vasile crede că e o hiperbirocratizare pentru un serviciu foarte simplu - te duci la poarta omului și îl întrebi dacă îți vine la săpat pentru 100 de lei.
„Tichetele astea se vor termina la un moment dat. Atunci care ar fi stimulentul? Nu mă mai duc să muncesc decât dacă mă plătește cu tichete, să fiu asigurat?”, adaugă Vasile.
Adâncirea inegalităților sociale pe termen lung
Riscul unui astfel de sistem este de a adânci inegalitățile sociale pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt poate avea un efect „aparent benefic” explică pentru Libertatea un specialist în politici publice, care preferă să-și păstreze anonimatul.
Oferă un exemplu.
„Dacă o asociație de proprietari are nevoie de cineva care face curat pe scară, în prezent este practic obligată să încheie un contract cu o firmă, iar firma este obligată să aibă salariați (cu contract de muncă standard), care fac munca de curățenie.
Dacă se introduc aceste tichete, asociațiile probabil vor prefera această variantă, mai ieftină probabil, dar care pentru persoana care face curățenie înseamnă că nu va mai fi salariată, ci plătită cu aceste tichete. Va avea drept la pensie, indemnizație de șomaj?”
O lege din 2016, reciclată în PNRR
O altă măsură socială din PNRR vizează introducerea Venitului Minim de Incluziune (VMI), votat în urmă cu cinci ani.
Introducerea VMI a fost prevăzută de Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020. „Programul VMI va acoperi un număr mai mare de persoane decât VMG, ASF și ajutoarele pentru încălzire și va oferi adulților apți de muncă, în prezent inactivi și care trăiesc din asistență socială, un stimulent în direcția căutării active a unui loc de muncă (permițându-le să combine asistența socială și munca)”, arăta Strategia.
<a href="http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/4642-cp-lege-vmi-promulgata-28102016"><strong>Legea privind </strong></a><strong><a href="http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/4642-cp-lege-vmi-promulgata-28102016" target="_blank" rel="noreferrer noopener" aria-label="venitul (opens in a new tab)">venitul</a></strong><a href="http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/4642-cp-lege-vmi-promulgata-28102016"><strong> minim de incluziune</strong></a><strong>, care înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, a fost votată în 2016. Dar implementarea ei a fost amânată de mai multe ori. Ultimul termen: 2022. De ce? </strong><br>
Pentru că ar fi obligat guvernanții să aloce mai mulți bani pentru asistență socială astfel: „de la 1,2 miliarde lei în 2014 la 2,2 miliarde lei în 2016 și apoi la 2,5 miliarde lei în 2017”, se arăta în Strategia menționată.
Mașini electrice pentru controale în rândul asistaților
Reformele sociale din PNRR prevăd și actualizarea softului folosit în prezent pentru a plăti beneficiile sociale: „dezvoltarea Sistemului Național Integrat de Asistență Socială și asigurarea suportului logistic pentru implementarea VMI”, precum și formarea angajaților din instituțiile responsabile de asistență socială.
Beneficiarii direcți ai acestor reforme „vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit Minim Garantat (VMG) și Alocație pentru susținerea familiei (ASF)”, conform documentului.
Beneficiarii de VMG sunt adesea numiți în presă și de către politicieni „asistați social”.
În aprilie, erau înregistrați 169.690 de beneficiari de VMG. Suma medie plătită acestora a fost de 262,93 de lei pe lună. <br>
Tot legat de Venitul Minim de Incluziune, documentul prevede:
- Identificarea unui operator economic care să realizeze o analiză comprehensivă a VMI, în vederea realizării unui suport de curs adecvat, complet şi accesibil personalului administrativ ce va implementa noile prevederi legislative ale VMI.
- Identificarea unui operator economic care să asigure logistica necesară desfăşurării programului național de formare profesională în condiţii optime.
- Achiziția de autoturisme electrice utilizate de Inspecția socială în controlul și verificarea acordării beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale.
Locuințele sociale, laolaltă cu locuințele pentru tineri/specialiști
Pe lângă aceste reforme sociale, PNRR mai prevede și alte măsuri cu impact social, incluse la alte capitole din document.
De exemplu, construcția de locuințe sociale e menționată la pilonul IV „Coeziune socială și teritorială”, componenta 10. Fondul local pentru tranziție verde și digitală.
Documentul prevede „minim 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale/de necesitate, sau pentru tineri/specialiști în mediul urban, minim 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialiști în educație și sănătate în mediul rural”.
<strong>Doar că locuințele sociale sunt băgate la grămadă cu locuințele pentru tineri sau cu cele pentru </strong><strong>specialiști în educație și sănătate. </strong><br>
Cum sunt împărțiți banii?
- În municipiile reședință de județ e prevăzut un buget de 50 de milioane de euro pentru construirea de locuințe pentru tineri/locuințe sociale/locuințe de necesitate/locuințe pentru specialiști din sănătate și învățământ;
- În municipii, altele decât cele reședință de județ, e prevăzut un buget de 75 de milioane de euro;
- În orașe e prevăzut un buget de 50 de milioane de euro;
- În sate e prevăzut un buget de 110 milioane de euro pentru construirea de locuințe pentru specialiști în educație și sănătate.
„O utilizare superficială a termenilor”
Enikő Vincze, profesor în antropologie socio-culturală în cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și unul dintre fondatorii mișcării sociale Căși Sociale Acum!, spune pentru Libertatea că este pozitiv faptul că PNRR ține cont de problematica locuirii, dar că documentul utilizează superficial termenii respectivi.
„Din listarea tipurilor de locuințe care se doresc a se construi din fondul PNRR, observ o utilizare superficială a termenilor de locuințe sociale și de locuințe de necesitate, care au regimuri de repartizare și utilizare diferite în legea actuală a locuinței”, explică pentru Libertatea Enikő Vincze.
„Mai departe, termenul de locuințe pentru tineri este folosit în contextul locuințelor ANL (care, conform legii ANL se pot vinde chiriașilor), chiar dacă și în cazul locuințelor sociale (ce nu se vând) tinerii sub 35 de ani sunt incluși printre categoriile care pot beneficia de ele. În ceea ce privește așa-numitele locuințe pentru specialiști din învățământ și sănătate, ele par să fie mai apropiate de locuințele de serviciu definite ca un anumit tip de locuințe publice prin legea actuală a locuinței.
M-aș fi așteptat ca într-un astfel de document să se facă o mai clară delimitare a tuturor acestor tipuri de locuințe construite din fonduri publice, inclusiv definirea specifică a nevoii de un tip sau altul de locuință”, adaugă Vincze.
Cercetătoarea nu se îndoiește de faptul că guvernanții n-ar cunoaște semnificația termenilor folosiți în PNRR, crede însă că în spate se ascunde mai degrabă o strategie a noului guvern de a redefini aceste tipuri de locuințe și de a reduce locuințele sociale la „locuințe închiriate celor mai săraci, încercând să producă (prin PNRR) și alte tipuri de locuințe altor categorii sociale, cu scopul de a le vinde la un preț așa-numit accesibil”.
Aici nu avem de-a face cu o confuzie terminologică, ci cu o nouă turnură în politica locuirii pe care guvernanții actuali o consideră a fi reforma necesară în domeniu.
Enikő Vincze, profesor în antropologie:
Blocul pentru Locuire, o platformă de ONG-uri care militează pentru dreptul la locuire, a trimis, la începutul anului, mai multe propuneri Guvernului privind creșterea fondului de locuințe sociale prin investiții publice și reforma politicilor de locuire. A propus alocarea a 2,9 miliarde de euro pentru realizarea de 128.683 de noi locuințe sociale.
