Curtea de Apel București a amânat iar decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, fix pentru ziua în care CCR dă verdictul la pensiile speciale

CAB a amânat verdictul pentru 11 februarie, exact ziua în care CCR dă decizia la pensiile speciale

UPDATE ora 16.00: Noul termen decis de Olimpiea Crețeanu a fost stabilit pentru 11 februarie, adică exact ziua în care Curtea Constituțională, din care fac parte judecătorii Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, trebuie să dea verdictul la pensiile magistraților.

Este a treia oară când CAB amână decizia. Iar Curtea Constituțională a amânat până acum de patru ori decizia referitoare la al doilea proiect al pensiilor magistraților.

Curtea de Apel judecă azi cazul celor doi judecători, iar CCR dă verdictul la pensiile magistraților pe 11 februarie

Decizia va fi publicată pe portalul instanțelor.

Totul a început pe 4 ianuarie, când Libertatea a scris că avocata AUR, Silvia Uscov, a contestat la Curtea de Apel București decretul de numire a lui Dacian Dragoș ca judecător al CCR, numire făcută de președintele Nicușor Dan vara trecută, și a cerut suspendarea decretului pe motiv că Dragoș nu are cei 18 ani de vechime necesari. Avocata a procedat similar și în cazul lui Mihai Busuioc, judecător propus de PSD la Curtea Constituțională. Apoi, Uscov a revenit și a cerut anularea numirilor celor doi la CCR, nu doar suspendarea decretelor, acesta fiind alt dosar.

Miza demersului AUR este extrem de importantă. Libertatea a fost prima publicație care a semnalat că, dacă CAB va admite cererea avocatei Uscov, activitatea CCR va fi blocată chiar când Curtea trebuie să se pronunțe asupra celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților.

Mai mult, judecătorul Dacian Dragoș a spus în premieră pentru Libertatea de ce consideră că îndeplinește condițiile pentru a fi judecător CCR.

Până acum, Curtea de Apel București a amânat de două ori verdictul în cazul celor doi judecători CCR, iar Curtea Constituțională a amânat de 4 ori decizia referitoare la al doilea proiect al pensiilor magistraților, adoptat luna trecută de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document. Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR tot de Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea.

Foarte important, de acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025 demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE