Danemarca ar fi plănuit să arunce în aer pistele de aterizare din Groenlanda în cazul unei invazii americane

Explozibili pentru pistele din Groenlanda

Potrivit informațiilor din presă, soldaţii danezi trimişi în Groenlanda la începutul anului transportau nu numai explozibili destinaţi să facă inutilizabile principalele piste de aterizare ale insulei, în special cele din Nuuk şi Kangerlussuaq, ci şi pungi cu sânge pentru a îngriji eventualii răniţi.

Ziarul Financial Times a declarat că doi oficiali europeni au confirmat ulterior informația. Un oficial militar danez de rang înalt, vorbind sub protecția anonimatului, a declarat pentru BBC că „doar un număr limitat de persoane ar fi fost la curent cu operațiunea, din motive de securitate”.

DR a declarat că și-a bazat raportul pe 12 surse din conducerea guvernului și a armatei daneze, precum și pe surse din rândul aliaților Danemarcei din Franța și Germania.

Aceștia au declarat pentru postul de radio că guvernul de la Copenhaga a solicitat sprijin politic Parisului și Berlinului, precum și națiunilor nordice, în relația cu Trump, demonstrând o solidaritate europeană puternică și desfășurând mai multe activități militare comune în Groenlanda.

Situația a escaladat după capturarea lui Maduro

Însă sursele spun că situația a escaladat pe 3 ianuarie, când forțele de elită americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune rapidă în Caracas.

A doua zi, Trump le-a spus reporterilor că „își va face griji pentru Groenlanda în aproximativ două luni” și a repetat: „Avem nevoie de Groenlanda pentru o situație de securitate națională. Este o nevoie strategică”, adăugând fără a oferi dovezi: „În acest moment, Groenlanda este acoperită de nave rusești și chineze peste tot”.

O sursă de rang înalt din domeniul securității daneze a declarat pentru DR: „Când Trump continuă să spună că vrea să preia Groenlanda, iar apoi s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat în Venezuela, a trebuit să luăm în serios toate scenariile”.

Între timp, un oficial european a declarat pentru Financial Times: „După Venezuela, ei (n.r. – americanii) au crezut că pot merge pe apă”.

Contingent european în Groenlanda

La scurt timp după aceea, un mic contingent militar de soldați danezi, francezi, germani, norvegieni și suedezi a fost trimis cu avionul în capitala Groenlandei, Nuuk, și la Kangerlussuaq, unde există un aeroport.

La acea vreme, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că acel contingent va fi întărit cu „resurse terestre, aeriene și maritime”.

DR a declarat că o desfășurare ulterioară a inclus soldați danezi de elită și un contingent francez antrenați pentru război în zone reci și muntoase. Avioane daneze și o navă a marinei franceze au fost trimise spre Atlanticul de Nord.

Desfășurarea a fost prezentată ca parte a unor exerciții militare comune conduse de Danemarca, numite Operațiunea Arctic Endurance – dar adevăratul motiv a fost pregătirea pentru o posibilă invazie americană, a precizat DR.

Danemarca a luat decizia că soldații săi vor lupta în cazul în care SUA ar invada, iar militarii erau, de asemenea, pregătiți să arunce în aer pistele din Nuuk și Kangerlussuaq pentru a împiedica aterizarea avioanelor militare americane acolo.

„Costul pentru SUA era mare. SUA ar fi trebuit să comită un act ostil pentru a obține Groenlanda”, a declarat o sursă daneză din domeniul apărării pentru postul de radio, recunoscând în același timp că trupele ar fi fost puțin probabil să poată respinge un atac american.

Declarațiile contradictorii ale lui Donald Trump

Pe 21 ianuarie, Donald Trump – care anterior refuzase să excludă utilizarea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei – a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos: „Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța. Tot ce cer Statele Unite este un loc numit Groenlanda”.

Donald Trump a declarat ulterior că solicită „negocieri imediate” pentru a găsi un compromis și a dezamorsa disputa.

Atât SUA, cât și Danemarca sunt membre NATO, iar problema Groenlandei – o parte semiautonomă a Danemarcei – a divizat profund Washingtonul și aliații săi europeni.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE