Comerț, tarife și TikTok: de ce contează că Donald Trump și Xi Jinping vorbesc din nou
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au avut joi o întâlnire crucială, care pare să fi pus cele două țări pe drumul spre un nou acord comercial, relatează BBC.
Cuprins:
Ce s-a stabilit în urma întâlnirii Donald Trump - Xi Jinping
Cele mai mari două economii ale lumii continuă să concureze în aproape toate domeniile – de la tarife comerciale și minerale rare, până la semiconductori, elemente esențiale pentru producția tehnologică avansată.
Donald Trump a afirmat că va reduce tarifele vamale aplicate Chinei și că SUA au obținut acces la resursele chineze de pământuri rare.
De asemenea, el a menționat că Beijingul va purta discuții directe cu producătorul american de cipuri Nvidia, în timp ce SUA vor juca rolul de „arbitru”, fără a oferi detalii suplimentare.
Reacția oficială a Chinei a fost mult mai rezervată, limitându-se la a menționa că s-a ajuns la un consens privind rezolvarea unor probleme comerciale majore.
Trump, în schimb, a spus că părțile „au convenit asupra multor puncte importante”, urmând ca rezultatele să fie anunțate în curând.
Zece luni de tensiuni comerciale
Totuși, nu a existat nicio informație despre vânzarea operațiunilor TikTok din SUA, deținute de compania chineză ByteDance, o chestiune pe care analiștii se așteptau să fie soluționată în cadrul acestor negocieri.
Întâlnirea celor doi lideri a venit după zece luni de tensiuni comerciale, marcată de tarife de retorsiune, armistiții fragile și incertitudine pentru companii din întreaga lume. Economistul Tim Harcourt, de la Universitatea de Tehnologie din Sydney, a descris-o drept „întâlnirea care resetează globalizarea în era post-Covid”.
Trump a declanșat războiul comercial cu China cu mult înainte de așa-numita „Zi a Eliberării” din aprilie – momentul în care a introdus tarife pentru numeroase țări, inclusiv pentru aliați.
China a fost una dintre principalele sale ținte, acuzată de practici comerciale neloiale, și a fost lovită de tarife încă din primul său mandat.
În debutul celui de-al doilea mandat, Trump a anunțat o nouă taxă de 10% pentru toate importurile chineze, urmată de majorări succesive, până la 20%, apoi o amenințare cu o taxă suplimentară de 34%.
Escaladarea a continuat: tarifele americane asupra produselor chineze au ajuns la 145%, iar cele chinezești la 125%, afectând grav producătorii și importatorii de pe ambele maluri ale Pacificului.
Mărfurile s-au blocat în depozitele din China, iar firmele americane au început să caute cu disperare lanțuri alternative de aprovizionare. Trump a extins ofensiva și asupra produselor „transbordate” – bunuri fabricate în China, dar exportate prin țări terțe, precum Vietnam.
Armistițiu fragil
China, însă, a rămas fermă. Deși s-a arătat dispusă la dialog, a reacționat strategic, impunând taxe asupra produselor agricole americane, lovind direct în baza electorală a lui Trump – fermierii.
În plus, scutirile acordate unor companii americane, precum Apple și Walmart, au redus presiunea asupra Beijingului, întărindu-i poziția la negocieri.
În mai, cele două părți au convenit un armistițiu fragil, angajându-se să continue discuțiile. Între timp, a revenit în prim-plan o altă problemă: lupta pentru dominația în domeniul semiconductorilor.
Cipurile avansate sunt vitale pentru planul Chinei de a-și transforma economia dintr-un simplu centru de producție într-un lider global în tehnologie. Cu toate acestea, industria chineză a cipurilor rămâne mult în urma celei americane.
Administrația Trump a limitat accesul Chinei la tehnologiile de vârf, permițând exportul doar de cipuri mai puțin performante. În centrul acestei politici s-a aflat Nvidia, cel mai valoros producător de cipuri din lume, ale cărui produse sunt considerate „standardul de aur” al industriei.
China vrea să devină autonomă din punct de vedere tehnologic
Deși China reprezintă o piață majoră pentru Nvidia, compania a fost obligată să plătească guvernului SUA o taxă de 15% din vânzările către China pentru a obține licențele de export.
În replică, Beijingul a cerut companiilor locale să nu mai cumpere cipuri americane și a lansat o anchetă antimonopol asupra Nvidia, susținând dezvoltarea producătorilor interni precum Huawei și Alibaba.
Potrivit analistei Stefanie Kam, această strategie reflectă ambiția Chinei de a deveni autonomă din punct de vedere tehnologic, investind masiv în inovație și inteligență artificială.
Analiștii cred că Beijingul joacă pe termen lung, preferând să construiască o economie mai puțin dependentă de Occident decât să încheie un acord grăbit. Totuși, China se confruntă cu provocări economice interne – șomaj, consum redus și o criză imobiliară – care îi limitează manevrarea.
„Washingtonul este conștient de vulnerabilitățile Chinei”, afirmă profesorul Harcourt, adăugând că Beijingul nu își permite un război comercial prelungit.
Lupta pentru pământurile rare
Xi Jinping își dorește să revină la masa negocierilor dintr-o poziție de forță, iar în octombrie a trecut la înăsprirea controalelor asupra exporturilor de pământuri rare – resurse esențiale pentru industria electronică, energia verde și tehnologia militară.
Această mișcare a fost un punct de cotitură în războiul comercial. Potrivit profesorului Naoise McDonagh, restricțiile tehnologice impuse Chinei amenință progresul său economic, dar limitarea exportului de pământuri rare ar putea bloca întregi industrii occidentale.
Decizia Beijingului a surprins Casa Albă, mai ales că a venit imediat după ce Trump anunțase un acord preliminar privind vânzarea operațiunilor TikTok din SUA. Un oficial american a numit gestul Chinei „o trădare” a armistițiului.
Această acțiune a subliniat dependența Americii de resursele chineze, determinând Washingtonul să încheie parteneriate cu Australia, Malaezia și Japonia pentru a-și diversifica sursele de pământuri rare.
Aceste înțelegeri au precedat întâlnirea de joi, menită să detensioneze relațiile dintre cele două superputeri.
Deși diferențele rămân adânci, experții – precum profesorul Kam – cred că un acord, chiar fragil, ar putea reduce riscurile unor confruntări economice neașteptate în viitorul apropiat. Totuși, avertizează ei, niciun armistițiu între SUA și China nu va dura la nesfârșit.
