De ce este Noua Zeelandă altfel. Țara condusă de Jacinda Ardern a avut sub 2.300 de cazuri de COVID, deși unele scenarii estimau chiar și 60.000 de morți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noua Zeelandă a avut, spun experții OMS, una dintre cele mai agresive reacții în fața COVID-19, deși - sau, poate, tocmai din acest motiv - țara este departe de a avea un sistem de sănătate pus la punct în fața unei pandemii. În timp ce alte țări au mers pe varianta introducerii de restricții pentru a preveni răspândirea virusului, Noua Zeelandă a ales, printre altele, tactica identificării rapide și a izolării contactelor celor infectați, precum și testarea oricărei persoane cu probleme respiratorii. Din noiembrie, nu a mai fost înregistrat niciun caz de transmitere comunitară.
Cuprins:
- Strategia folosită: eliminarea virusului
- Viteza, esențială în lupta împotriva COVID-19
- Predicțiile specialiștilor anunțau între 10.000 și 60.000 de morți
- Cazare la hotel pentru persoanele fără adăpost
- Cetățenii, încurajați să raporteze cazurile de încălcare a regulilor
- Resursele, sporite permanent
- Prezent: niciun caz de transmitere comunitară din noiembrie
- În Noua Zeelandă nu a început vaccinarea populației
Răspunsul guvernului condus de Jacinda Ardern în fața pandemiei a devenit obiect de studiu pentru cercetători din toată lumea, după ce s-a constatat că statul insular de numai 5 milioane de locuitori a înregistrat, din 28 februarie, când au fost raportate primele cazuri de infecții în țară, și până astăzi, doar 25 de morți.
Dincolo de factorii care n-au stat în controlul autorităților și care au favorizat țara, precum poziția geografică relativ izolată și densitatea scăzută a populației (18 locuitori/km pătrat față de 84 locuitori/km pătrat în cazul României, spre exemplu, n.red.), a existat însă o strategie elaborată pentru eliminarea virusului, pentru supravegherea cazurilor nou apărute și pentru sprijinirea afacerilor.
Astfel, scriu cercetătorii de la Princeton, într-un studiu publicat în luna septembrie, succesul măsurilor guvernamentale a fost într-atât de vizibil, încât pe când stadioanele din toată lumea erau închise pentru public, în Noua Zeelandă se jucau meciuri de rugby cu public.
Pe baza acestui studiu de caz, dar și pe baza documentelor puse la dispoziția publicului de autoritățile din Noua Zeelandă, încercăm, în cele ce urmează, să redăm principalele măsuri luate în țara condusă de Jacinda Ardern.
4,886 de milioane era populația Noii Zeelande, potrivit datelor din 2018.
Strategia folosită: eliminarea virusului
Primele cazuri de COVID-19 în Noua Zeelandă au fost raportate la 28 februarie 2020. De atunci și până astăzi, țara a înregistrat în total 2.267 de cazuri, dintre care doar 25 de decese.
Vârful pandemiei, în cele 11 luni în care țara a luptat cu virusul, rămâne cel din aprilie, când se înregistrau 89 de cazuri zilnice. Atunci, oficialii au avut de luat o decizie privind strategia de combatere a virusului. <br>
Există două opțiuni: fie se încearcă reducerea cazurilor și a transmiterii comunitare, fie eliminarea virusului, ceea ce presupune un răspuns mult mai agresiv.
Noua Zeelandă a optat pentru a doua variantă.
Într-un plan de combatere a epidemiei publicat la 15 aprilie de Ministerul Sănătății din Noua Zeelandă, autorii folosesc drept motto un citat al unui membru al Organizației Mondiale a Sănătății, care sună astfel:
Cred că principala lecție din situația Chinei este viteza - este vorba doar despre viteză. Cu cât mai repede identifici cazurile, le izolezi și descoperi contactele, cu atât mai mult succes vei avea.
OMS
În decembrie 2020, într-un studiu publicat în The British Medical Journal, autorii scriu că aceasta s-ar putea dovedi a fi strategia câștigătoare, explicând: „O țară care își propune eliminarea virusului țintește zero cazuri de transmitere comunitară, deși acceptă faptul că pot apărea cazuri la graniță”.
O astfel de strategie implică, potrivit acelorași autori, un sistem de supraveghere foarte bine pus la punct, care să funcționeze permanent și o testare agresivă în rândul populației.
2.267 este numărul total de cazuri de COVID-19 înregistrat de Noua Zeelandă de la începutul pandemiei
Atât Noua Zeelandă, arată autorii, cât și Australia au reușit să atingă ținta propusă.
În general, scriu cercetătorii, statele care s-au ferit să instituie măsuri agresive de izolare au făcut-o pentru a preveni efectele negative asupra economiei, dar tocmai „opusul s-a dovedit a fi adevărat”:
„Țările care au urmărit o strategie de eliminare (în special China, Taiwan, Australia, Noua Zeelandă) au avut o mortalitate cu mult mai scăzută din cauza COVID-19 în comparație cu țările europene și statele nord-americane, care au urmărit strategii de atenuare a efectelor pandemiei. De asemenea, efectul asupra Produsului Intern Brut, bazat pe proiecțiile făcute de Fondul Monetar Internațional pentru 2020, a fost mai favorabil țărilor care au urmat o strategie de eliminare, decât pentru cele care au avut drept obiectiv ținerea sub control a virusului”.
Viteza, esențială în lupta împotriva COVID-19
Conform documentelor publicate de Ministerul Sănătății din Noua Zeelandă, strategia de eliminare s-a bazat pe o serie de piloni:
- controale amănunțite la graniță;
- testarea oricărei persoane care prezintă simptome respiratorii și testare țintită în rândul populației vulnerabile;
- depistarea și carantinarea persoanelor care au intrat în contact cu o persoană infectată, în termen de patru zile de la contact, precum și identificarea a 80% dintre contacte;
- măsuri în rândul populației generale - purtarea măștii, distanțare fizică etc. În acest caz, autoritățile din Noua Zeelandă susțin că s-au bucurat de încrederea publicului și au existat cazuri rare în care cetățenii nu au respectat măsurile.
Un alt studiu de caz, publicat în „The Lancet”, arată că, până la finalul lunii aprilie, autoritățile crescuseră deja viteza de răspuns cu câteva zile: dacă timpul scurs de la primele simptome până la notificarea autorităților fusese de 9 zile la început, el a ajuns să fie și de o singură zi.
Predicțiile specialiștilor anunțau între 10.000 și 60.000 de morți
În studiul de caz „Captaining A Team of 5 Million”, redactat de Blair Cameron pentru Universitatea Princeton, scenariile inițiale de răspândire a virusului luate în calcul de cercetători erau sumbre pentru Noua Zeelandă.
Un scenariu elaborat de Michael Bloomfield, expert la Universitatea din Otago, prezicea îmbolnăvirea a sute de mii de oameni și 10.000 de decese. Un alt scenariu, elaborat după modelul răspândirii virusului în China, vorbea despre 60.000 de decese în rândul populației.
Scenariile pesimiste erau alimentate, se arată în studiu, și de sistemul de sănătate al țării - unul în care existau 4,7 paturi de terapie intensivă la 100.000 de oameni, spre deosebire de SUA, de pildă, care au 35 de paturi la 100.000 de persoane. <br>
Cazare la hotel pentru persoanele fără adăpost
Începând din 20 martie, prim-ministrul Jacinda Ardern și cabinetul său au decis închiderea granițelor pentru cetățenii străini, în condițiile în care în țară erau doar 20 de cazuri confirmate.
Câteva zile mai târziu, populația din toată țara a fost izolată la domiciliu, iar persoanele fără adăpost au fost plasate în hoteluri și pensiuni. În total, Guvernul a plătit 1.400 de dolari pe săptămână pentru cazarea la hotel a unei singure persoane. O mie de camere au fost închiriate, cu totul, vreme de aproximativ o lună.
Cuplat cu aceste măsuri, Guvernul a decis să interzică și creșterea prețului la chirii, dar și evacuarea chiriașilor, pe o perioadă de șase luni. S-au introdus ajutoare financiare, în valoare de 315 dolari pe săptămână, pentru cei care își pierduseră locul de muncă după 1 martie. <br>
Aproape două milioane de locuri de muncă au fost salvate, după ce autoritățile au elaborat un fond de sprijin pentru firme - 375 de dolari au fost plătiți, săptămânal, către firme pentru fiecare angajat cu normă întreagă, conform studiului de caz citat.
Cetățenii, încurajați să raporteze cazurile de încălcare a regulilor
Pentru a se asigura că oamenii păstrează regulile în timpul lockdown-ului, poliția a instituit inclusiv un mecanism de sesizare prin care cetățenii aduceau la cunoștința autorităților cazurile de încălcare a regulilor. A fost pus la punct un call-center în acest scop, iar în total au existat 4.000 de notificări, dintre care 400 s-au lăsat cu sancțiuni.
Măsurile poliției au fost dublate de o campanie agresivă de comunicare, în mass-media.
În luna martie, când a început și campania de supraveghere, Noua Zeelandă avea o capacitate de testare foarte redusă - 1.500 de teste pe zi, pentru aproximativ zece zile. Asta înseamnă că aveau la dispoziție doar în jur de 15.000 de teste. Capacitatea de procesare a testelor era diferită, în diverse zone ale țării, așa că guvernul a încercat să echilibreze balanța și s-a implementat un sistem de transport, în acest scop, pentru ca unele centre să nu fie depășite.
Existau doar șase laboratoare de procesare a testelor în toată țara, la debutul pandemiei, dar numărul lor a crescut la 13 până la finalul lunii mai.
Resursele, sporite permanent
Supravegherea populației a fost, la început, și ea deficitară, așa că autoritățile au înființat un centru special, cu 200 de angajați care nu făceau altceva decât să depisteze contactele persoanelor confirmate cu SARS-CoV-2. S-a instituit un program în două schimburi, dar resursele erau în continuare prea puține.
Nici nu a fost bine înființat centrul și, la 9 aprilie, autoritățile au cerut un audit pentru a vedea cum funcționează și ce trebuie îmbunătățit. Auditul, elaborat de un medic specialist în tuberculoză, a recomandat guvernului să aloce mai multe resurse către centru, inclusiv tehnologii care să permită stocarea datelor referitoare la contacte și monitorizarea acestora.
La finalul lunii mai, guvernul a anunțat lansarea aplicației NZ COVID Tracer, un soi de jurnal digital în care oamenii își înregistrau locația. Aplicația nu a avut însă succes - la o lună de la lansare, s-a constatat că puțin peste 10% dintre cetățeni au folosit-o. <br>
Totuși, celelalte măsuri au fost de bun augur - în cele mai multe zile din mai nu s-a înregistrat niciun caz, iar în iunie, Ardern declara că nu mai există niciun caz activ.
În august, după ce au fost depistate noi cazuri, guvernul a implementat din nou restricții, dar pentru o perioadă scurtă.
Prezent: niciun caz de transmitere comunitară din noiembrie
În aprilie 2020, Abdi Muhamad, șeful operațiunilor pe zona Pacificului al Organizației Mondiale a Sănătății, declara într-un interviu că răspunsul din Noua Zeelandă la pandemia de COVID-19 a fost printre cele mai agresive și de succes din toată lumea.
În prezent, media zilnică de cazuri din Noua Zeelandă rămâne la șase, dar toate cazurile depistate în ultimele luni au fost localizate la granițele țării.
Din luna noiembrie, țara Jacindei Ardern nu mai are niciun caz de transmitere comunitară.
În Noua Zeelandă nu a început vaccinarea populației
Tocmai din acest motiv, al eliminării transmiterii comunitare, spune ministrul responsabil de campania anti-COVID, Chris Hipkins, - citat de publicația Stuff - țara din emisfera sudică nu a început campania de vaccinare contra COVID-19. Și nici nu se grăbește să o facă, deși guvernul a contractat aproape 25 de milioane de doze, îndeajuns pentru a vaccina aproape 13 milioane de locuitori, adică de aproape trei ori populația țării. Numai că primele vaccinuri nu vor sosi înainte de luna martie, potrivit aceleiași surse.
foto: Hepta
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
