De ce femeile sunt mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice
Urmărește Libertatea in Google Discover
Atingerea egalității de gen și combaterea schimbărilor climatice sunt două dintre cele 17 obiective globale de dezvoltare durabilă adoptate de Organizația Națiunilor Unite pentru perioada 2016-2030. La prima vedere diferite, cele două sunt strâns legate, întrucât schimbările climatice adâncesc inegalitatea socială și economică veche de secole dintre femei și bărbați.
Cuprins:
Tot ele sunt, de asemenea, un motor al inegalităților în materie de sănătate, potrivit unei analize Infoclima și Climateka.bg, platforme online unde publică diverși cercetători pe teme climatice.
Autorii scriu că femeile sunt mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza venitului mediu mai mic, a poziției de dependență în societate, a activităților specifice de îndeplinire a sarcinilor familiale etc.
La nivel mondial, dezastrele naturale, cum ar fi seceta, canicula, inundațiile și furtunile ucid mai multe femei decât bărbați – femeile tinere fiind afectate în mod special.
„Efectele climei, în special evenimentele meteorologice extreme, afectează rolurile femeilor și bărbaților din întreaga lume, în special în zonele rurale”, spunea Fleur Newman, șeful echipei de gen la ONU pentru schimbările climatice.
Toleranță mai mică la căldură
Gradul de toleranță la căldură al femeilor este unul mult mai scăzut comparativ cu cel al bărbaților și se explică prin faptul că acestea au o temperatură a corpului și a pielii mai ridicată.
Deosebit de sensibile la căldură sunt femeile însărcinate, din cauza riscurilor legate de deshidratare. Căldura extremă este, de asemenea, asociată cu rezultate adverse la naștere, cum ar fi nașterea prematură, greutatea mică la naștere, nașterile de copii morți și mortalitatea infantilă ridicată.
În plus, valurile de căldură, de exemplu – perioade de mai multe zile cu temperaturi ridicate ale aerului, care devin tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice –, pot provoca perturbări ale ciclului menstrual.
Acest lucru este cu siguranță observat de multe femei din sud-estul Europei (mai ales în țări precum România și Bulgaria) și în timpul verii, în parte din cauza condițiilor socio-economice, scrie sursa citată.
În mod tradițional, în varii zone ale Africii, Asiei, dar și în Europa, femeile încă asigură apa pentru familie și sunt expuse unui risc crescut de a contracta boli transmise pe această cale. Munca manuală asociată cu aducerea apei expune femeile la riscul de deteriorare cumulativă a coloanei vertebrale și a gâtului, ceea ce duce la dureri cronice.
Lipsa apei potabile și a unei infrastructuri sanitare adecvate reprezintă, de asemenea, provocări grave pentru sănătatea femeilor, în special în timpul menstruației și al sarcinii, când igiena are o importanță deosebită.
Dezastrele naturale ucid mai multe femei decât bărbați
Femeile se confruntă cu o mortalitate disproporționată în timpul dezastrelor naturale de origine meteorologică, iar în cazul supraviețuitorilor, speranța de viață este redusă. Uneori, chiar și diferențele culturale și îmbrăcămintea tradițională pot fi un factor – de exemplu, potrivit unui studiu realizat în Bangladesh, citat de Infoclima, așteptările culturale ca femeile să poarte sari (rochie lungă, tradițională, care poate restricționa mișcarea) pot îngreuna șansele femeilor de a se salva la inundații.
Ca urmare a dezastrelor meteorologice, femeile și fetele (în special cele care trăiesc în condiții socio-economice mai sărace) sunt expuse unui risc mai mare de violență fizică, sexuală și domestică.
Un studiu realizat în Noua Zeelandă a constatat că cazurile de violență domestică au crescut după inundațiile din 2004. <a href="https://actionaidbd.org/storage/app/media/stories_from_the_frontline.pdf" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Un studiu</a> pentru ActionAid Bangladesh a observat, de asemenea, o creștere a violenței împotriva femeilor după inundațiile din 2007.
Conform aceluiași studiu de la ActionAid, femeile sunt mai predispuse să își piardă locul de muncă și le este mai greu să se redreseze din punct de vedere economic și financiar după dezastre. Adesea, locurile de muncă disponibile sunt doar în construcții și în recuperarea post-dezastru, care sunt domenii dominate în mod tradițional de bărbați.
Potrivit Centrului de la Geneva pentru Guvernarea Sectorului de Securitate, violența bazată pe gen este predominantă în zonele de conflict care sunt, de asemenea, mai expuse riscului de a se confrunta cu fenomene meteorologice extreme. De exemplu, femeile și fetele din Columbia, Mali și Yemen sunt în mod deosebit expuse riscului de a se confrunta cu violența de gen din cauza combinației dintre impactul schimbărilor climatice, degradarea mediului și conflictele.
Căsătoria copiilor, care este considerată un act de violență de gen, a fost observată în diferite comunități ca un mijloc de a face față în caz de dezastru. În Bangladesh, Etiopia și Kenya, de exemplu, căsătoria copiilor este o modalitate a familiei de a asigura bani sau alimente și de a recupera pierderile suferite din cauza dezastrelor legate de climă.
Siguranța și securitatea alimentară
Femeile sunt sensibile la efectele schimbărilor climatice asupra siguranței și securității alimentare din cauza nevoilor sporite în timpul menstruației, sarcinii și alăptării. Aceste deficiențe nutriționale pot fi exacerbate de practicile culturale predominante care acordă prioritate nutriției copiilor și bărbaților în vârstă. Malnutriția, cu anemia care decurge din aceasta, este foarte răspândită în rândul femeilor și copiilor din India.
Femeile, mai afectate de poluare
De asemenea, poluarea aerului este o problemă uriașă în mega orașele din India. Bolile respiratorii și cardiovasculare care rezultă din expunerea la aerul poluat afectează în principal femeile, din cauza depunerii mai mari de particule de praf în țesutul pulmonar și a anemiei mai frecvente în rândul femeilor.
Femeile mai afectate și de migrații
Până la jumătatea acestui secol, se așteaptă între 25 de milioane și 1 miliard de migranți climatici din cauza secetelor, furtunilor, inundațiilor, creșterii nivelului mării etc., dezastre cauzate de schimbările climatice.
Diferențele descrise în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra sănătății femeilor ridică din nou subiectul justiției climatice.
O analiză a 130 de studii a constatat că femeile și fetele se confruntă adesea cu riscuri de sănătate disproporționat de mari din cauza impactului schimbărilor climatice, în comparație cu bărbații și băieții. Conform analizei, 68% (89) din cele 130 de studii confirmă acest lucru. Femeile au rate de deces mai mari în cazul valurilor de căldură (cu exemple din Franța, China și India) și a ciclonilor tropicali din Bangladesh și Filipine.
Femeile, mai predispuse la problemele de sănătate mintală
Analiza realizată de Infoclima mai arată că, în multe regiuni ale lumii, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să sufere de o sănătate mintală precară, de violență din partea partenerului intim și de insecuritate alimentară în urma unor fenomene meteorologice extreme. Cu toate acestea, în unele cazuri, bărbații se pot confrunta cu un risc mai mare.
De exemplu, potrivit lui Kim Van Daalen, doctorand în sănătate publică globală la Universitatea din Cambridge, „acest lucru are mai mult de-a face cu rolurile societale decât cu diferențele fiziologice. Schimbările climatice exacerbează inegalitățile existente, fie că este vorba de inegalități de gen sau de altă natură”.
Ce ar trebui să urmeze?
<strong>Creșterea participării femeilor la dezbaterea schimbărilor climatice, inclusiv în calitate de lideri, este esențială pentru limitarea acestor discrepanțe evidențiate în multiple studii și anailze. </strong>
Marlene Kanga, fost președinte al Federației Mondiale a Organizațiilor de Inginerie, susține că doar o abordare inclusivă a schimbărilor climatice – una în care sunt mai multe voci ale femeilor – poate aduce mai repede schimbările de care avem nevoie.
