De ce „zace pe un teanc de acte” dosarul de cetățenie al lui Dominic Fritz. Răspunsul Autorității Naționale pentru Cetățenie

Drumul de la „mă simt unul de-al vostru” la „cea mai românească experiență ever”

„Aşa arată zâmbetul unui român în devenire. Azi mi-am depus dosarul pentru dobândirea cetăţeniei române. Adevărul este că de mult mă simt unul de-al vostru. Să am şi un paşaport românesc va fi confirmarea oficială pentru un fapt simplu: Cu bune, cu rele, cred în România şi în potenţialul său. Iubesc această ţară şi vreau să-i croiesc soarta împreună cu voi toţi’”, este mesajul prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, anunța, în 4 iulie 2024, depunerea cererii pentru cetățenie română.  

Cu ocazia alegerii sale în funcția de președinte al USR, primarul Timișoarei a ridicat problema obținerii cetățeniei române, pentru lipsa căreia a fost atacat de adversarii politici, spunând că este nevoit să stea la coadă pentru obținerea cetățeniei române, iar asta îl face să se simtă „în fiecare zi un pic mai român”.

„Încă nu sunt român în acte, e de notorietate, de peste un an trec printr-o experienţă, cred că cea mai românească experienţă ever. Stau la coadă pentru un dosar, nu ştiu unde este, nimeni nu îmi spune nimic, zace undeva pe un teanc de acte, într-o instituţie birocratică depăşită, fără niciun semn de la autorităţi”, spunea Fritz, la congresul USR. 

Recent, Fritz a vorbit din nou pe subiectul obținerii cetățeniei, spunând că „statul nu funcționează, nici măcar la Autoritatea pentru Cetățenie, unde e un blocaj de cam 50.000 de dosare pentru cetățenie”. „Încă n-au ajuns în anul 2024. De acum peste un an mi-am depus dosarul și efectiv încă n-au ajuns pe teancul de dosare unde e al meu, iar eu nu vreau să mă bag în față”, a declarat Fritz, la Antena3 CNN.

„Judecătorii” de la Autoritatea pentru Cetățenie sunt încă în termen

Într-un răspuns pentru Libertatea, Autoritatea pentru Cetățenie a explicat că solicitările de acordare/redobândire a cetățeniei române sunt analizate de Comisia pentru cetățenie, „care beneficiază de autonomie în ce privește modul de funcţionare”. „Comisia este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, al căror statut se subordonează prevederilor Legii nr.303/2022”, a explicat Autoritatea pentru Cetățenie. 

Instituția a explicat că în cazul lui Dominic Fritz, cererea de acordare a cetățeniei a fost înregistrată în anul 2024 și a fost formulată în baza articolului 8 din Legea 21/1991, privind acordarea cetățeniei. 

Articolul la care face referire Autoritatea prevede că cetățenia română se poate acorda străinului care are drept ședere pe termen lung în România și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani. Termenul de 8 ani poate fi redus până la 3 ani în cazul străinului care este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, situație în care se regăsește și Dominic Fritz. 

Termenele medii de soluționare a cererilor de acordare a cetățeniei

Autoritatea pentru Cetățenie arată în răspunsul pentru Libertatea că dosarul lui Fritz „se află în lucru la Comisia pentru cetățenie, termenul legal de soluţionare fiind de 2 ani, conform art. 15 alin. (10) din Legea nr. 21/1991, cu modificările și completările ulterioare”. „Comisia întocmește raportul privind verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române într-o perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei”, prevede articolul de lege indicat de Autoritate.

În răspunsul formulat de Autoritatea pentru Cetățenie la solicitarea Libertatea, instituția arată că în cazul cererilor formulate în baza articolului la care se încadrează și Dominic Fritz durata medie de soluționare depășește ușor termenul prevăzut de lege, fiind de doi ani și o lună.

Cel mai rapid, o medie de un an o lună și 13 zile, sunt soluționate cererile formulate în baza art. 8.1 (soțul/soția unui cetățean român). Cererile de redobândire a cetățeniei formulate în baza art. 10 din lege sunt soluționate, în medie, într-un termen de un an și șapte luni, iar cel mai mult, peste trei ani, durează rezolvarea cererilor formulate în baza art. 11, care se aplică persoanelor care își pot dovedi originea română, prin părinți sau bunici născuți în România.

Cât durează procesarea unui dosar de cetățenie în Germania

Autoritatea pentru Cetățenie are și un portal prin intermediul căruia solicitanții pot să își verifice stadiul dosarului: https://cetatenie.just.ro/stadiu-dosar/. Potrivit unui site german care oferă informații despre pașii pentru obținerea cetățeniei, în Germania, țară din care provine Dominic Fritz, „timpii de procesare pot varia și depind de la caz la caz”.

„Așteptați-vă la un timp de procesare de 18 luni sau mai mult. În unele cazuri, autoritățile vă pot solicita, de asemenea, să furnizați documente justificative suplimentare”, sunt avertizați cei care vor să devină cetățeni germani. 

Într-un amplu articol publicat în iunie 2024, Deutschlandfunk (radio public german) arăta că obținerea cetățeniei germane înseamnă „luni de așteptare și multă birocrație”. „Drumul către un pașaport german este un test al răbdării. De la reforma legii cetățeniei, imigranții în Germania pot solicita naturalizarea mai devreme. Cu toate acestea, au nevoie de răbdare, deoarece timpul de procesare a cererilor lor este lung – și ar putea deveni și mai lung din cauza noii legi”, se arată în articolul publicat de Deutschlandfunk.

Potrivit publicației germane, procesarea unei cereri care nu mai are nevoie de completări durează, în medie, aproximativ un an”. „Agențiile guvernamentale germane nu au suficient personal pentru a gestiona numărul tot mai mare de cereri. Potrivit Serviciului Media pentru Integrare, un proiect al Consiliului pentru Migrație, care reunește cercetători în domeniul migrației din toată Germania, chiar înainte de noua lege a cetățeniei, se procesau mai multe cereri de naturalizare decât numărul de străini care au primit pașapoarte germane în întregul an precedent”, puncta publicația germană în iunie 2024. 

În România, „aprecierea asupra îndeplinirii condițiilor legale pentru acordarea sau redobândirea cetăţeniei române, după caz, se face de către Comisia pentru cetățenie.

„Este în atribuția exclusivă a Comisiei pentru cetățenie să stabilească dacă o persoană îndeplinește sau nu condiţiile pentru acordarea/redobândirea cetățeniei, lucrările Comisie nefiind publice. Cererile de cetățenie se înaintează spre analiză și verificarea îndeplinirii condițiilor legale Comisiei pentru cetățenie în ordinea cronologică a înregistrării lor în baza de date, după temeiul cererii”, a mai explicat Autoritatea pentru Cetățenie, în răspunsul pentru Libertatea.

Cum sunt numiți „judecătorii” din Comisia pentru cetățenie

Legea cetățeniei prevede că membrii Comisiei pentru cetățenie și președintele acesteia „se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției”. „Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției”, se mai arată în lege.

Același act normativ prevede că „lucrările Comisiei se desfășoară în completuri de lucru sau în plen”, iar fiecare complet are cel puțin 3 membri, dintre care unul este președintele Comisiei sau, după caz, un înlocuitor al acestuia. 

Rejudecarea trebuie să aibă loc „într-un termen rezonabil”

„Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul majorității celor prezenți. În caz de paritate, votul președintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia este decisiv”, mai este prevăzut în Legea cetățeniei. 

Odată întocmit, raportul Comisiei pentru cetățenie se înaitează președintelui Autorității pentru aprobarea cererii de acordare ori de redobândire a cetățeniei române. 

„În cazul în care președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie nu își însușește propunerea din raportul Comisiei, acesta poate dispune, o singură dată, restituirea dosarului către Comisie, indicând verificările care trebuie să fie efectuate și măsurile necesar a fi luate în continuare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele. Comisia astfel reînvestită efectuează verificările suplimentare indicate în nota de restituire și soluționează dosarul de cetățenie într-un termen rezonabil”, mai prevede procedura din Legea cetățeniei române. 

Fotografii colaj: Agerpres, Facebook

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro