Decizia CCR privind abuzul în serviciu. Corupții se folosesc de argumentele oamenilor corecți pentru a scăpa de închisoare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constițională a României (CCR) va anunța, astăzi, dacă funcționarii și politicienii în funcții publice trebuie să se mai teamă de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Asta pentru că judecătorii CCR, nouă la număr, vor comunica decizia luată privind solicitarea Alinei Bica, fostul șef al Parchetul antimafie – DIICOT, Gheorghe Bunea Stancu (fostul președinte al Consiliului Județean Brăila), Nicușor Constantinescu (președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța) de a declara neconstituțional abuzul în serviciu. Fapta se pedepsește cu închisoare de la doi la 15 ani.
Cele trei VIP care au ajuns în atenția procurorilor și care vor să scape de închisoare cu ajutorul CCR au apelat la argumentele oamenilor corecți care nu discută numiri de miniștri, așa cum o făcea Bunea, sau care sunt suspectați că au prejudiciat bugetele publice cu zece de milioane de euro, cazurile Alinei Bica și Nicușor Constantinescu.
Mai exact, aceștia susțin, în cererea analizată de CCR, că abuzul în serviciu este explicat foarte vag în Codul Penal, ceea ce face ca funcționari corecți, care greșesc o semnătură să fie condamnați pentru abuz în serviciu.
În realitate, așa cum a arătat Laura Codruța Kovesi, acest lucru nu s-a întâmplat până acum în niciun caz. „Procurorul trebuie să dovedească faptul că funcționarul a acționat cu intentie, și-a încălcat intenționat atribuțiile de serviciu, trebuie să stabilească ce atribuție a fost încălcată și de fiecare dată verificăm dacă ea era prevazută în fișa postului și o cunoștea”, a declarat prim-procurorul DNA.
