Descoperirile arheologice arata ca oltenii sunt stramosii Europei

Ampla investigare din acea perioada, prin sapaturi sistematice, lucrare avand ca obiectiv cercetarea cat mai detaliata a inceputurilor Epocii vechi a pietrei pe cuprinsul Romaniei, vizase trei puncte topografice situate pe una din terasele de margine ale fostului Lac Getic (care in urma cu circa patru milioane de ani acoperea cu apele sale sudul Olteniei, Muntenia si partea sudica a Moldovei), locuri din perimetrul satului Bugiulesti, comuna Tetoiu, judetul Valcea. Cele trei spatii cercetate arheologic au fost „Valea lui Graunceanu”, „Petrisu” si „Fantana alor Titei”. Semnificatia stiintifica a cercetarilor arheologice de la Bugiulesti a sporit considerabil prin identificarea catorva fragmente de oase apartinand unuia dintre indivizii fauritori de unelte din femururi de animale. Au fost gasite trei fragmente de oase provenite de la un hominid: o diafiza (diaphisis = partea de mijloc) de tibie (fluierul piciorului), precum si doua diafize de femur (osul lung al piciorului). Cele trei reprezinta cea dintai confirmare a prezentei hominizilor, nu numai pe teritoriul Romaniei, ci si pe cuprinsul continentului european, descoperire ce marcheaza o noua etapa in cercetarea genezei fiintei umane, aceea a aparitiei fiintelor rationale, creatoare de unelte.
Din studiul fragmentelor de oase ale hominidului se deduce ca exemplarul de la Bugiulesti era un individ destul de inalt, circa 1,70 m, ce isi procura hrana indeosebi prin vanarea animalelor din tinut. Ca metoda de prindere si sacrificare a animalelor pentru hrana, umanoizii de pe malul Lacului Getic au recurs, probabil, la haituirea turmelor spre marginile mlastinoase ale apelor golfului existent la gura Oltetului, unde o serie de exemplare se innamoleau. Acest mod original de obtinere a animalelor pentru hrana, prin haituire spre terenul instabil de la tarmul apei, dovedeste fara echivoc un mod avansat de gandire.
Pentru o cat mai corecta incadrare in timp a acestei remarcabile descoperiri arheologice s-a recurs la aplicarea a doua procedee de determinare a vechimii celor trei fragmente de oase. Determinarea geomorfologica (succedarea in timp a straturilor geologice ale solului) si analiza resturilor de polen (stiut fiind ca polenul persista nealterat in sol pe durata a mai multor milioane de ani). Rezultatul? O vechime de cel putin doua milioane de ani.
„Mare parte din obiecte au fost transportate la Muzeul din Craiova, insa in timpul cutremurului din 1977 s-a prabusit tavanul salii laborator in care erau expuse. A urmat un mic incendiu, au venit pompierii, insa, din pacate, o mare parte din colectie nu a mai putut fi salvata. Acelasi lucru s-a intamplat si cu obiectele care au fost aduse la Bucuresti, parca a fost un blestem. Cu timpul, au aparut discutii contradictorii chiar intre cercetatorii romani, au fost voci care au sustinut ca acele oase nu apartin unui hominid”, ne-a spus Vasile Boroneant, cercetator principal II la Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti, unul din membrii echipei care facea in 1964 teribila descoperire.
Una peste alta, mai mult decat relevanta poate fi parerea unuia dintre cei mai mari cercetatori in domeniu din lume. Profesorul Raymond Dart a fost unul din cei mai mari specialisti in problemele de inceput ale antropogenezei. Astfel, in 1966, cu ocazia vizitei pe care a intreprins-o la Muzeul Regional al Olteniei, profesorul Dart, intr-un interviu acordat Radioteleviziunii Romane, considera materialul descoperit la Bugiulesti „de cea mai mare importanta posibila. Romania dispune in prezent de cea mai mare colectie de fosile villafranchiene pe care am putut sa o vad vreodata. Materialul face parte din epoca in care omul a trecut de la stadiul de maimuta la a fi detinator de inteligenta si indeplineste o activitate legata de aceea pe care o putea realiza numai singur omul. Nu cunosc alte locuri in Europa in care sa se fi ajuns la o asa de mare certitudine. In acest domeniu al investigatiilor, romanii au dat informatii pe care nu le-am avut la dispozitie nicaieri altundeva in Europa”.
Acesta remarcabila descoperire a hominidului de la Bugiulesti, deocamdata singura aparitie paleo-umana de pe cuprinsul Europei, se inscrie pe plan stiintific mondial ca un fapt de exceptie, facand ca istoria aparitiei omului pe continentul nostru sa fie corelata obligatoriu cu descoperirile din tara noastra.

Urmărește-ne pe Google News