Determinarea sexului la animale, prin editare genetică, le-ar putea scuti pe acestea de suferință. Noua tehnologie ar putea salva mii de șoareci de laborator

Tehnica, care a fost prezentată în revista academică Nature Communications, dezactivează o genă implicată în dezvoltarea embrionului, când acesta se află într-un stadiu foarte incipient de dezvoltare, mai exact între 16 și 32 de celule.

Echipa de cercetători spune că editarea genetică ar putea preveni, de asemenea, sacrificarea a milioane de pui de găină de sex masculin în Marea Britanie, care sunt tăiați în abatoare pentru că nu depun ouă.

Cercetătorii cred că tehnica ar putea funcționa pe animalele crescute în ferme industriale și se află în discuții cu Institutul Roslin de lângă Edinburgh, unul din liderii mondiali în editarea genetică a animalelor, pentru a demara studii științifice pilot.

Doctorul Peter Ellis de la Universitatea Kent a declarat pentru BBC News că, dacă rezultatele din laborator vor ajunge în utilizarea comercială, atunci acestea ar putea avea un impact de amploare asupra fericirii animalelor.

„Între patru și șase miliarde de pui din industria păsărilor de curte sunt uciși în fiecare an în întreaga lume. În principiu, am putea stabili un sistem astfel încât, în loc să avem pui care să fie uciși după naștere, atunci când au deja sistemul nervos format și pot simți suferința, acele ouă să fie depuse, dar să nu eclozeze niciodată”, a explicat Peter Ellis.

Într-o primă fază, totuși, noua tehnică ar putea reduce numărul de șoareci de laborator care sunt uciși, deoarece pentru anumite experimente medicale sunt necesari fie masculi, fie femele.

Doctorul James Turner, de la Institutul Francis Crick din Londra, a identificat 25.000 de lucrări de cercetare publicate în ultimii cinci ani care necesitau doar șoareci masculi sau doar femele.

„Numărul de șoareci utilizați în fiecare caz variază în mod evident, dar numărul total al acestora este de ordinul sutelor de mii. Această procedură ar putea avea un impact imediat în laboratoarele științifice”, a arătat James Turner.

Un raport independent publicat la începutul acestei săptămâni a indicat că bunăstarea animalelor trebuie să fie în centrul oricărei relaxări a regulilor care să permită editarea genetică la animalele de fermă. Unul dintre autorii raportului, Peter Stevenson, se declară „precaut” în ceea ce privește editarea genelor, în general, deoarece tehnica ar putea fi folosită de fermele industriale pentru pentru a spori numărul animalelor crescute, dar salută posibilitatea utilizării acesteia pentru a determina sexul găinilor.

„Pentru o potențială utilizare a editării genetice în agricultură, ar trebui să existe o dezbatere publică importantă, precum și modificări ale legislației. Pe partea științifică, există, de asemenea, multe lucruri de făcut, pe parcursul mai multor ani. Sunt necesare cercetări suplimentare, mai întâi pentru a dezvolta seturile de instrumente specifice de editare a genelor pentru diferite specii și apoi pentru a verifica că sunt sigure și eficiente”, a precizat Peter Ellis.

Cromozomii sexuali sunt cei care determină dacă un mamifer este bărbat sau femeie. Femelele au o pereche de cromozomi X, unul moștenit de la mamă și celălalt de la tată. Bărbații, însă, au un cromozom X de la mama lor și un cromozom Y de la tatăl lor.

Ei au putut să selecteze sexul prin înglobarea unei jumătăți a moleculei de editare a genei, numită Crispr-Cas9, care dezactivează gena, în ADN-ul mamei, iar cealaltă în cromozomul X sau Y al tatălui, în funcție de sexul dorit.

Gena poate fi dezactivată numai dacă ambele părți ale moleculei Crispr-Cas9 sunt reunite.

Dacă jumătatea tatălui din molecula de editare a genei se află pe cromozomul său Y, odată ce se combină cu ADN-ul mamei care conține cealaltă jumătate a moleculei de editare, embrionul masculin XY rezultat ar avea ambele părți ale moleculei care dezactivează gena, prevenind o dezvoltare ulterioară. Dar toți embrionii feminini, care nu au moștenit molecula de la tată, se vor dezvolta normal.

Pentru pui doar de sex masculin, jumătate din molecula Crispr-Cas9 va fi încorporată în cromozomul X al tatălui.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE