Mergi direct la conținut »
Dezbaterea lui Klaus Iohannis, la Biblioteca Centrală Universitară: ”10 august a fost cea mai gravă intervenție a statului de la mineriade încoace”
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > Dezbaterea lui Klaus Iohannis, la Biblioteca Centrală Universitară: ”10 august a fost cea mai gravă intervenție a statului de la mineriade încoace”

Dezbaterea lui Klaus Iohannis, la Biblioteca Centrală Universitară: ”10 august a fost cea mai gravă intervenție a statului de la mineriade încoace”

Dezbaterea lui Klaus Iohannis a început de la ora 19, la Biblioteca Centrală Universitară. Întrebat care este lucrul pe care și-l reproșează cel mai mult după primul mandat, Iohannis a spus că partea de comunicare a lăsat, ”poate”, de dorit. Șeful statului a spus că intenționează să inițieze o modificare a Constituției, după alegerile parlamentare din 2020.

De Adrian Ilie, Dumitru Angelescu (foto),

Mesaj pentru studenți: Studiați și afară, dar să vă întoarceți în țară

UPDATE 21.40: Dezbaterea de la BCU s-a încheiat. ”Vă promit că dacă mai câștig un mandat mai vin aici și voi avea mai multe dezbateri”, a spus președintele la finele evenimentului.

UPDATE 21.20: Klaus Iohannis a deschis o sesiune de întrebări cu publicul din sală.

Î: De ce nu ați invitat pe cineva care să pună întrebări incomode?
KI: Eu cred că au fost întrebări de mare greutate.

Î: Dacă este important pentru un președinte să vorbească mai multe limbi străine?
KI: Pe mine m-a ajutat. În Consiliul European, nu toată lumea vorbește limbi străine, dar este destul de anevoios să vorbești prin intermediul traducătorului. Se pierde mult din substanță.

Î: Cum vedeți viitorul studenților în România?
KI: E bine să rămâneți în țară, dar este binevenit un stagiu afară. Dintodeauna am fost adeptul rămânerii aici. Îmi pare bine că am rămas. Am fost 15 ani profesor și le-am spus elevilor: mergeți și studiați și în altă parte, dar veniți acasă.

Î: Care credeți că ar fi o soluție rapidă de îmbunătățire a domeniului educației?
KI: Nu există o soluție simplă pe care să o implementăm de mâine, dar sînt chestiuni care pot fi implementate rapid, care pot îmbunătăți anumite aspecte. Am discutat deja cu dna Anisie. Nu sunt adeptul micilor reforme și veșnicelor modificări.

O IT-istă din Cluj a distrus mașinile vecinilor! Motivul uluitor: 'Le cumpăr altele, numai să...'
Recomandări

O IT-istă din Cluj a distrus mașinile vecinilor! Motivul uluitor: 'Le cumpăr altele, numai să...'

Î: Veți mai activa politic dacă nu veți fi reales?
KI: Da.

Î: Ce se poate face în domeniul infrastructurii sportive?
KI: Este o temă pe care nu am abordat-o prea des. Fără sportul de masă vom avea o societate bolnavă. În domeniul performanței, trebuie un sprijin organizat. Sistemul pe care îl avem este anacronic, nefuncțional.

Ludovic Orban (invitat de Radu Tudor să-i adreseze o întrebare incomodă președintelui): Câte voturi credeți că veți obține duminică?
KI: Toate voturile românilor care vor să fiu eu președinte.

Î: În strategia dv. ce măsuri ați gândit pentru recalificarea oamenilor?
KI: Am rămas foarte mult în urmă la digitalizare. Nu suntem în situația să oferim cetățeanului o interfață modernă între el și stat. Avem însă idei bune, soluții.

Supraviețuitor al Holocaustului, Leonard Zaicescu își povestește viața, spaimele și speranțele
Recomandări

Supraviețuitor al Holocaustului, Leonard Zaicescu își povestește viața, spaimele și speranțele


”Anularea OUG 114 nu este fezabilă”

UPDATE 20.11 Dezbaterea de la BCU s-a reluat. Klaus Iohannis: ”O atmosferă foarte ună. Mulțumesc participanților că au ridicat teme de greutate. Intrăm în a doua rundă de dialog cu participanții. Aș introduce eu o temă în aceată dezbatere. Primul tur al alegerilor a adus o noutate, un record de participare din partea românilor care au votat în diaspora. Este o premieră și abordez tema pentru că vreau să le mulțumesc. Este și datorită modificărilor legislative pe care și eu le-am promovat. Am reușit să-i punem și pe românii din străinătate în situație de a-și exprima votul”

Cristina Șincai (România TV): Este greu să fii președintele României?

KI: Pentru mine este o mare onoare și o muncă ce-mi place și căreia mă dedic 100%.

CȘ: Care este cel mai mare regret al mandatului dv.?

KI: Un mandat are și reușite dar, cu sigurnață, și chestiuni în care se putea face ceva mai bine sau altfel. Ce aș face altfel în al doilea mandat… Aș comunica mai mult. Poate partea de comunicare nu a ajuns încă la nivelul așteptat sau optim.

Profesoara care a ajuns o sperietoare pentru mafia italiană. Ce scrie pe afișul Valentinei
Recomandări

Profesoara care a ajuns o sperietoare pentru mafia italiană. Ce scrie pe afișul Valentinei

Moise Guran (Europa FM): Credeți că OUG 114 a fost atac la siguranța națională?

KI: Se poate interpreta și așa, dar eu cred că a fost o șmecherie pesedistă de a face rost de bani (…) Au improvizat o șmecherie ca să facă rost de bani și să-i mai păcălească pe români să dea impresia că pot gestiona banul public. Varianta de anulare nu este fezabilă. Unele efecte nu mai pot fi întoarse. Este nevoie de o analiză foarte profundă. Noul guvern s-a apucat deja.

MG: Anunțul de retragere a Exxon privind exploatarea gazelor de la Marea Neagră… A fost o implicare evidentă a lui Liviu Dragnea. Dv. nu v-ați implicat deloc. Nu ar fi trebuit să vă implicați în dezbaterea asta?

KI: M-am implicat în această discuție, dar fiind vorba de o lege chestiunea s-a discutat în Parlament, iar acolo s-a ajuns la o formă care nu a satisfăcut nicio parte. Chestiunea nu este tranșată. Trebuie reluată discuția sub două aspecte. Primul, Romania first. Trebuie să știm noi ce vrem să facem cu aceste resurse. Pe bună dreptate, și investitorii vor garanții. De la explorare la exploatare este nevoie de o investiție foarte mare. După ce ne lămurim noi, putem aborda chestiunea a doua. Exxon se va retrage din unele zone din Europa, ăsta este răspunsul pe care eu l-am primit.

MG: Dacă Exxon se retrage, OMV nu are tehnologia necesară…

KI: Este posibil ca Exxon să nu se retragă pentru că aceste companii spun ce cred ele că este bine să spună.

”Am discutat cu guvernul Orban mai mult decât cu guvernele PSD în trei ani”

MG: Modul în care vă relaționați cu Guvernul… În ultimii trei ani nu existat o colaborare în domeniul economic cu Executivul. În condițiile actualei Constituții, președintele este sau nu este responsabil de ce face Guvernul în domeniul economic?

KI: Constituțional, nu. Executivul este bicefal. Președintele este șeful Executivului, dar nu este șeful Guvernului. Guvernele pesediste au refuzat nu doar colaborarea ci și comunicarea cu președintele. Simptomatice au fost ultimele două ocazii de discuție cu fostul guvern. Când a devenit acută tema comisarului european, am invitat-o pe dna premier să discutăm această chestiune. A chiulit. După moțiunea de cenzură, am convocat consultări cu partidele politice. Ce să vezi, PSD nu a venit la consultări. Cam aceasta a fost atmosfera în care s-au desfășurat și chestiunile ecconomice. Colaborarea loială a fost invocată și de către CCR și credeți-mă că de când este instalat guvernul Orban, am avut mai multe discuții decât am avut cu guvernele PSD în trei ani. Sunt discuții foarte bune.

MG: L-ați mai numi pe Cioloș premier?

KI: Atunci mi s-a părut o soluție. Acum o soluție mi s-a părut Ludovic Orban.

Ramona Avramescu (TVR): Cât de repede intenționați să numiți noi procurori-șefi și pe ce criterii?

KI: Sunt 10 interimate plus câteva posturi vacante de tot. În rapoartele MCV s-a tot spus să avem o metodologie robustă. L-am rugat pe ministrul Predoiu să trateze prioritar această chestiune. În câteva săptămâni sau luni, cel târziu în februarie să fie ocupate aceste posturi.

”Nu mă supăr dacă sunt asemănat cu foști dictatori, dar este inadmisibil”

Cristian Pârvulescu (SNSPA): Ați fost atacat din cauza etniei, dar este o minoritate cel mai des atacată, cea romă. O organizație romă, ARSEL, a cerut ca președintele să se implice activ în combaterea discriminării. Sper că veți face în al doilea mandat ca la Cotroceni să lucreze o comisie activ în acest domeniu.

KI: Documentul nu s-a rătăcit. Nu este pentru mine un novum să mă aplec pe aceste chestiuni. Cred că au fost vizibile eforturile mele, poate chiar am deranjat puțin zona pesedistă. Altfel nu pot să-mi explic de ce PSD insistă cu discriminarea de tip xenofob comparându-mă cu personaje abonimabile din sec XX. Este un semn cert că PSD are nevoie de o perioadă de opoziție.

Nu am renegat niciodată apartenența mea etnică, dar sunt cetățean român 100% și nici măcar nu mă supăr dacă cineva mă aseamănă cu foști dictatori, dar așa ceva este nu doar inoportun, imoral, este inadmisibil.

CP: Există o mare tulburare în Europa în privința inegalităților sociale… Ce intenționați să faceți?

KI: Avem nevoie de politici coerente pentru a diminua inegalitățile, pentru a crea șanse egale măcar. Am avut acțiuni concrete în această zonă. Este nevoie nu doar de intervenția președintelui, este nevoie și de guvern cu politici coerente. Sunt optimist că vom putea mișca lucrurile în noua configurație. În ce privește egalitatea de gen, pot aminti că am fost printre primii președinți care a început proiectul la ONU ”He for She”, care promovează egalitatea de gen. La început am fost puțini: președintele Finlandei, premierul japonez.

Clarice Dinu (HotNews): Ați avut informații că la 10 august se intenționa ca lucrurile să degenereze?

KI: Nu am avut informații dinainte. se pare că s-au pregătit în mare secret pentru această intervenție în forță. Intervenția a fost cea mai gravă intervenție a statului împotriva cetățenilor de la mineriade încoace (…) Filosofia cu care s-a intervenit a dovedit că PSD este antiromân și antidemocratic. Nu pot să am o dezbatere cu cineva care reprezintă un sistem represiv de sorginte comunistă.

Este vorba de filosofia care stă la baza statului. A mea este că statul trebuie să existe pentru cetățeni. Abordarea dictaturilor este că cetățeanul trebuie să existe pentru stat.

CD: La protestele din 2017 ați ieșit în piață. La 10 august ați luat în calcul?

KI: O prezență a mea acolo ar fi agravat lucrurile. Dna contracandidat și acum spune că a fost o încercare de lovitură de stat. Dacă aș fi mers acolo, ar fi spus că e lovitură de stat orchestrată de președinte.

Cristian Leonte (ProTV): Ce ați făcut pentru ca prevederea din CSAT ca tăierea pădurilor să fie considerată o amenințare la adresa securității naționale?

KI: Am cerut instituțiilor să vină cu strategii. Unele au funcționat, altele nu. Cam la 15%. Lucrurile trebuie duse mult, mult mai departe. Voi încuraja măsuri legislative, dar și de intervenție a autoritățile.

Mecanismele au început să funcționze. Suboptimal, ca să descriu situația. Este un profund regeret că autoritățile nu au reușit să prevină situațiile în care au fost pădurarii. Președintele nu are atribuții executive în acest domeniu.

Radu Tudor (Antena 3): Dv. cât faceți până la Sibiu?

KI: Cât fac cu ce?

RT: Cu ce mergem și noi pământenii. Cu mașina.

KI: Cam patru ore.

RT: Mi-a plăcut cum arată Sibiul. Să mă ajutați să ajung mai repede la Sibiu. Să fiți mai puțin indulgent cu guvernul Orban. După 7 ani de promisiuni neonorate, infrastructura reprezintă un domeniu de eșec rușinos. Nu se poate să avem cea mai mică viteză a trenului din Europa. Sunt chestiuni de civilizație europeană. Vă rog să punem în planul 1 războiul împotriva incompetenței, a leneșilor și indolenților.

KI: Sunt ferm hotărât să facem lucrurile astea. După 30 de ani de tranziție este cazul să ajungem în situația în care președintele cu un guvern care dorește să rezolve aceste probleme să ajungă în situația să se apuce de treabă (…) Eu voi fi foarte ferm, ca să nu zic intransigent. Aceste discuții trebuie să producă rezultate. Nu avem timp să ne pierdem în discuții de complezență între președinte și guvern. Ce discutăm vreau să ducă la rezultate practice. Aceste chestiuni au fost discutate într-o primă rundă. Este vorba de autostrada Pitești-Sibiu, drumul expres Pitești-Craiova, autostrada Moldovei și cea dintre Ploiești și Brașov. Eu nu vreau să promit lucrurile astea, eu vreau să le facem.

RT: Puțină lume conștientizează ce pericol mare vine de la est. Consider că sunt curente foarte periculoase și vocea președintelui trebuie să aducă acest lucruri mai des în spațiul public.

KI: Lucrăm foarte serios la aceste chestiuni. Partea de armată se vede cel mai bine pentru că am dat 2% pentru Apărare. Noi alocăm o cotă foarte mare pentru dotare, nu prăjim banii dar sunt și chestiuni care nu pot fi făcute publice, din motive lesne de înțeles.

Silviu Mănăstire (B1 TV): Nu ar fi mai bine ca secția specială să rămână, dar să fie populată cu cei mai buni procurori ai României? Sunt politicieni investigați, achitați, dar și-au pierdut carierele. Vă mențineți opina de desființare a secției?

KI: Da. Pentru o opinie pertinentă, am solicitat opiniile unor specialiști: Comisia de la Veneția, GRECO. În fine, MCV spune că nu este nevoie de această secție. Dacă toți spun că așa nu, atunci spun și eu așa nu. Ne bazăm totuși pe ceva. Este un instrument care prea ușor poate fi transformat într-un instrument neconstituțional de control asupra magistraților.

Rămân la opinia pe care am spus-o. Toți acești specialiști recomandă desființarea secției. Decizia se va lua în Parlament, eu doar am o opinie.

SM: Ce părere aveți despre armata europeană?

KJ: Noi am creionat proiectul PESCO, destinat revigorării industriei de apărare și cercetării în domeniu. Există într-adevăr mai mulți politicieni relevanți care spun că trebuie să avem sisteme de apărare proprii moderne, dar în viziunea mea nu trebuie să se afle în afara NATO. O armată europeană independentă nu este fezabilă.

SM: Cum ați vrea să rămâneți în cartea de istorie după 10 ani de mandat?Cum îi vedeți pe președinții României?

KI: Mă feresc de astfel de categorisiri. Cum vreau eu să fiu văzut, asta o să o spună cei care scriu istoria. Eu vrea să reprezint România cu demnitate și să contribui la România normală. Vom vedea apoi cum rămânem în istorie.

Relația cu Rusia, ”foarte complicată”

Ion M. Ioniță (Adevărul): Asistăm la o prăbușire de calitate fără precedent al clasei politice românești. Aveți un proiect ”România educată”. Credeți că este un succes sau un eșec?

KI: Proiectul meu prezidențial vă garantez că-l duc mai departe. Și dacă nu obțin al doilea mandat, voi găsi metode de a-l duce mai departe. Eu nu am dorit să discutăm chestiuni atât de grele în campania electorală, dar va merge mai departe și va fi implementat printr-un acord politic, prin legislație și apoi aplicare. România are numai o șansă: să creeze un sistem de educație performant.

II: Legea educației este cea mai modificată…

KI: 64 de modificări pesediste.

II: Florin Cîțu a spus că educația și sănătatea nu sunt prioritare și că nu împărtășește această viziune…

KI: Sunt prioritare și o să împărtășească această viziune.

II: Președintele Macron a spus că nu ne mai putem baza pe SUA pentru apărare…

KI: Am o relație foarte bună cu președintele Macron, discutăm permanent aceste chestiuni. Nu vreau să iau partea unora sau altora, dar pot să vă spun că NATO este pentru noi garanția securității. Chestiunile care nu merg suficient de bine le vom discuta la summitul NATO. Nu trebuie să încercăm să exacerbăm anumite declarații politice.

II: Cum vedeți relația cu Rusia?

KI: Este foarte complicată. Încearcă să recâștige sferele de influență, se remilitarizează. O situație foarte complicată în Donbass. Abordarea noastră este cea pe care o împărtășim cu NATO în domeniul securității.


UPDATE 20.00: Participanții la dezbaterea președintelui Iohannis au luat o pauză de câteva minute.

UPDATE 19.00: A început dezbaterea din aula BCU. ”Avem un format neobișnuit care va genera însă teme de discuții foarte intreresante”, a spus Klaus Iohannis la începutul dezbaterii.

”Voi face o scurtă declarație introductivă. Declarația este a mea, dar teme aranjate nu există. Am venit în această poziție acum 5 ani și am spus atunci că vreau să fiun un președinte care face altfel de politică, adică să generez soluții, abordări comune, echitabile, agreate cu toți partenerii instituționali pentru a atinge obiective naționale foarte importante”, a spus președintele.

”PSD a venit cu o abordare care a aruncat România în haos pentru a salva câțiva penali. PSD a dorit să distrugă nu doar statul de drept, ci toate sistemele publice. M-am opus acestor demersuri de a acapara întreg statul român folosind instrumentele oferite de Constituție și, de multe ori, am avut succes.

Mandatul nu s-a rezumat la atât. Am avut realizări care vo influneța parcursul României pentru ani și ani. Acea înțelegere cu toate partidele pentru a aloca 2% din PIB pentru Apărare ne-a făcut parteneri foarte respectați în NATO. Am avut apoi acel summit european de la Sibiu la care au participat toți liderii UE și am creionat parcursul Uniunii pentru următorul mandat de 5 ani.

Timp de 30 de ani PSD a inhibat dezvoltarea României și acum lucrurile trebuie să se schimbe fundamental. PSD trebuie înlăturat din decizia statului, prin vot. Singurul mod democratic, legitim prin care un partid care a dăunat este trimis în opoziție. Este modalitatea de a avea un președinte care lucrează cu Guvernul pentru români și care să poată reseta România.

Mă bazez la votul din 24 noiembrie pe alegătorii liberali care m-au sprijinit de la început, dar le atrag atenția că proiectul comun nu este finalizat. Mă adresez și electoratului USR-PLUS, am luptat împreună pentru păstrarea statului de drept. Mă adresez electoratului PMP care s-a interesat de educație. Și eu. Mă adresez și electoratului maghiar care, am înțeles că își dorește ”o țară faină”, pe care o putem realiza împreună. Mă adresez și electoratului PSD care are nevoie să fie reprezentat de un partid democratic. Noi nu tăiem pensii, noi nu tăiem salarii. Îmi doresc ca și electoratul PSD să aibă un partid european, democratic care să-i reprezinte. Mă adresez tinerilor. Mulți m-au votat și le mulțumesc. Le mulțumesc și celor care au votat alt candidat pentru că au mers la vot.”

Cristina Șincai (România TV): Ce garanții le oferiți românilor că o vor duce mai bine? Sunt deja instituții internaționale care evocă posibilitatea unei crize…

Klaus Iohannis: Le garantez că mă voi implica cu tot ce pot pentru a lucra împreună cu Guvernul în sensul îmbunătățirii performanței economice a României (…) Politica axată pe consum a dus la intrarea într-o zonă nesănătoasă la o serie de parametri, dar aceste lucruri pot fi corectate. Se poate intra într-o zonă de creștere sustenabilă.

”Vom repara legile justiției”

Moise Guran (Europa FM): În 2014 ați primit un mandat puternic pentru apărarea justiției și statului de drept (…) S-a căscat o prăpastie între statul român și cetățeni. După ce ați abandonat ideea referendumului pe justiție ați mai dat două șanse PSD-ului. Dle președinte, legile justiției au trecut până la urmă, imaginea României este cea din MCV. Nu cumva ați sacrificat justiția pe altarul interesului dv electoral?

KJ: Se vede bine că nu. Am amânat referendumul până cînd convocarea sa produce efecte maximale. Am retrimis legile justiției în Parlament, la CCR, am solicitat un punct de vedere Comisiei de la Veneția și am rugat în ultimele zile pe colegii de la departamentul de specialitate să facă o evaluare. Am reușit să anulez 70% din măsurile care ar fi compromis legile justiției. Sigur, nu sunt perfecte, sunt în vigoare pentru că a trebuit să le promulg, dar lucrurile nu se opresc aici. Voi avea grijă ca Guvernul să reia aceste chestiuni și după alegerile parlamentare. Vom repara ce a mai rămas de reparat din legile justiției. Lupta anticorupție continuă și am corectat în exterior imaginea catastrofală lăsată de guvernele pesediste.

Studiile sociologice pe care le-am făcut mi-au arătat că s-a apropiat momentul cel mai potrivit împreună cu alegerile europarlamentare. Referendumul poate fi validat doar dacă rata de participare este suficient de mare. Până atunci, nimic nu mi-a arătat că va ajunge cota de participare la acest nivel.

Ramona Avramescu (TVR): Sunteți îngrijorat că o parte a mediului online vă este ostil pentru că ați refuzat dezbaterea cu Viorica Dăncilă?

KJ: Eu mi-am pus în practică strategia gândită și aceasta este în desfășurare. Am urmărit impactul pe facebook și în esență, dacă tragem linie, numărul următoritorilor este în creștere, ceea ce înseamnă că lucrurile au fost bine înțelese.

RA: Unii amenință că vor boicota votul. Ce mesaj aveți pentru ei?

KJ: Vorbim de Klaus Iohannis și de un candidat care reprezintă un PSD care a guvernat împotriva românilor. Sper ca prin aparițiile mele să-i conving că merită oricând mers la vot. Eroul alegerilor nu este candidatul, este alegătorul cu ștampila de vot în mână. Îi invit pe toți românii să devină campioni la turul II.

Cristian Pârvulescu (SNSPA): Cum veți reuși să grăbiți ritmul reformnelor și care ar fi reformele la care vă gândiți?

KI: O adevărată reformă constituțională se poate face modificând Constituția. Sper ca după alegerile parlamentare să avem în Parlament o configurație cu care să putem discuta aceste lucruri, dar și până atunci sunt lucruri care pot fi făcute. Numirile șefilor de parchete, de exemplu, se pot discuta în Parlament, precum și alegerea primarilor în două tururi. Aștept de la guvern să fie foarte proactiv și să începem să lămurim lucrurile care pot fi lămurite (…) Multe discuții pot fi începute astfel încât o nouă majoritate să le pună în practică.

Clarice Dinu (HotNews): O lege care are efecte foarte grave în societate. În cazul legii recursului compensatoriu de ce ați promulgat-o direct, în condițiile în care nici guvernul PSD nu susținea forma din Parlament?

KI: Legea a ajuns la CCR, a fost verificată și a fost găsită constituțională. CCR a făcut aici un lucru pe care în alte situații nu l-a făcut, anume s-a exprimat pe oportunitate. Este o abordare neuzuală care făcea caducă retrimiterea în Parlament, care nu mai avea marjă de manevră. Au fost discuții foarte aprofundate și foarte tehnice, dar am spus că altă soluție nu este. Dar și această lege trebuie corectată. Cu majoritatea de atunci acest lucru nu a fost posibil.

De ce a numit-o Iohannis premier pe Dăncilă

Cristian Leonte (ProTV): Două dintre momentele care au adus-o pe Viorica Dăncilă în poziția de contracandidat. În ianuarie 2018 când ați dat PSD o nouă șansă. Vă rog să explicați poziția de atunci.

KI: Explicația este simplă. Trebuie să ne amintim cum arăta aritmetica parlamentară. PSD dispunea de o largă majoritate, fiind sprijinit activ, chiar cu entuziasm și de ALDE și de UDMR. Dacă o coaliție controlează 60% din Parlament, candidatul susținut va fi desemnat pentru poziția de prim-ministru.

CL: De ce nu v-ați implicat mai devreme în formarea unei noi majorități?

KI: Atunci nu erau aceste condiții. Între timp, s-a schimbat aritmetica, iar după votul din 26 mai au fost mișcări în Parlamentul României unde sunt politicieni care sunt sensibili la votul populației.

CL: Regretați că în 2009 ați stat la un scaun de Liviu Dragnea în tabăra susținătorilor lui Mircea Geoană?

KI: Atunci așa am văzut lucrurile și așa am acționat atunci. Acum am acționat în felul în care mă vedeți acționând.

Radu Tudor (Antena 3): ICCJ, CCR, CSM, Inspecția Judiciară au scris despre încălcări ale legii și abuzuri ale unor magistrați. De ce atât de puține sancționări ale abuzurilor din partea dv., de ce nu ieșiți mai des să apărați drepturile și libertățile fundamentale?

KI: Aș fi putut să merg în CSM și să încercă să impun un punct de vedere, să fac presiuni publice, dar eu chiar cred în independența jusitției și în nevoie independența justiției și m-am abținut de la toate aceste lucruri. Dacă la anumite abordări au existat abateri atunci aceste chestiuni trebuie lămurite în CSM, fără președintele României. Dacă reclam de la toți politicienii să nu se amestece în actul de justiție, atunci acest lucru trebuie să fie cu atât mai valabil și pentru președintele României.

RT: Aveți alte atribuții constituționale: vegheați la respectarea legii și numiți magistrați. Mă gândesc la exemplul public pe care puteați să-l dați…

KI: Nu putem pune în balanță drepturile omului contra independenței justiției. Ambele trebuie apărate.

Silviu Mănăstire (B1 TV): Memorandumul cu compania chineză pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. În SUA compania a fost acuzată de spionaj. La licitația pentru 5G, o altă companie chineză acuzată de spionaj face presiuni pentru acest contract…

KI: Locul nostru este în spațiul euroatlantic. Acolo aparținem noi. Cu China putem avea schimburi comerciale, economice, dar nu ne considerăm parte din spațiul de valori promovat de ei, nu avem obligații provenite din istorie față de ei (…) Nu putem ignora anumite semnale, nu trebuie să mergem prea departe în zona colaborării cu state din Asia, de exemplu. Putem avea relații comerciale, dar apartenența noastră este în spațiul euroatlantic. În CSAT se vor lua decizii conform interesului național.

Am avut discuții și cu președintele Trump pentru că parteneriatul cu SUA ne interesează cel mai mult. Nu suntem întâmplător în acest parteneriat

Ion M. Ioniță (Adevărul): Ați avut informați legate de exercitarea puterii în mod netransparent pentru modificarea sau impunerea unor modificări în domeniul legislației din sistemul judiciar?

KI: Legile au fost elaborate într-o manieră discutabilă. Eu am adus lucrurile într-o zonă de viteză rezonabilă. Eu am cerut verificarea legii la promulgare. Despre aceste centre nu am auzit.

II: Un alt caz: promovarea mutării ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Știți cine a inițiat memorandumul secret pe această temă adoptat de către Guvern?

KI: O gândire obscură, tipic pesedistă. S-au trezit Dragnea și Dăncilă în încercarea de a se profila în politica externă unde nu aveau ce căuta. Premierul nu are atribuții de a dispune mutarea unei ambasade. Suntem împreună cu toți partenerii europeni că lucrul acest nu se poate face acum. În consecință, clasific aceste demersuri drept un diletantism politic, iar acel memorandum a fost folosit în comunicare publică pentru a da aparența unei anumite legitimități. Memorandumul propunea să se facă conform legii, adică decide președintele care a decis că rămâne cum am stabilit.


Președintele a ajuns deja la Biblioteca Centrală Universitară în aula căreia va avea loc dezbaterea. Sala a fost amenajată special, fiind postate zece fotolii pe podium, în care vor sta Klaus Iohannis și cei care îi vor puten întrebări. Restul presei are locuri rezervate la balcoane.

Sala în care are loc dezbaterea lui Klaus Iohannis

Viorica Dăncilă face dezbatere cu o oră înaintea lui Iohannis

Preşedintele PSD Viorica Dăncilă a anunţat, marţi, că invită jurnaliştii la conferinţă de presă, la Parlament, începând cu ora 18.00.

„Cred cu tărie că această campanie are nevoie de dialog, de dezbateri, de o prezentare coerentă a viziunii pentru România și, mai ales, de răspunsuri la întrebările oamenilor. Eu nu pot fi de acord cu fuga de asumare și fuga de întrebări, nici cu aroganța pe care o afișează președintele Iohannis și disprețul pentru dreptul românilor la informare. Acest elitism al domnului Iohannis și această selecție pe care a făcut-o pentru evenimentul de astăzi trădează de fapt teama de un dialog autentic, teama de adevăruri incomode.

Eu am ales să am o discuție liberă, deschisă, cu oricine are întrebări despre viziunea candidatului pentru România. Voi avea un dialog deschis cu TOȚI jurnaliștii care își doresc să participe, astăzi, începând cu ora 18:00, la Palatul Parlamentului, sala Spiru Haret”, a anunţat candidata PSD, prin departamentul de comunicare al PSD şi printr-o postare pe Facebook.

PSD anunţă că accesul la dezbaterea Vioricăi Dăncilă este liber pentru toți reprezentanții mass-media desemnați de către instituțiile pe care le reprezintă. Intrarea se face pe baza legitimației de presă și a actului de identitate la intrarea S2, începând cu ora 16:00.

Cine sunt jurnaliștii invitați la dezbaterea lui Klaus Iohannis

PNL a transmis, într-un comunicat oficial, cine sunt jurnaliștii care îi vor pune întrebări lui Klaus Iohannis, prin intermediul unui comunicat oficial:

  • Ramona Avramescu
  • Clarice Dinu
  • Moise Guran
  • Ion M. Ioniţă
  • Cristian Leonte
  • Silviu Mănăstire
  • Cristina Şincai
  • Radu Tudor
  • Cristian Pîrvulescu

Dezbaterea lui Klaus Iohannis începe la ora 19:00

Evenimentul va avea loc în aula Bibliotecii Centrale Universitare, în organizarea Școlii Naționale de Științe Politice și Administrație.

Dezbaterea lui Klaus Iohannis va începe la ora 19:00. Președintele Klaus Iohannis nu-și va înfrunta adversarul direct, ci doar va răspunde la o serie de jurnaliști invitați special pentru acest lucru.

”Va fi o dezbatere pe model american, vor participa 200 de studenți, la balcoane va fi presa acreditată și jurnaliștii străini. Vor fi 7-8-9 jurnaliști, analiști și politologi care îi vor pune întrebări, iar dezbaterea va dura în jur de două ore sau mai mult”, a declarat Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL.

Trei categorii de jurnaliști la dezbaterea lui Klaus Iohannis

El susține că „se pot pune orice fel de întrebări, fără teme prestabilite”, fiind prezenți și „jurnaliști din instituții media „agresive” de-a lungul timpului cu președintele”. Cu toate acestea, doar cei opt jurnaliști prezenți îi vor adresa întrebări președintelui, celelalte instituții putând să transmită evenimentul.

Inițial, au fost stabilite numele a șase persoane care vor putea să-i adreseze întrebări președintelui: Ion M. Ioniță (Adevărul), Cristian Leonte (Pro TV), Radu Tudor (Antena 3), Cristina Șincai (România TV), Moise Guran (Europa FM) și politologul Cristian Pârvulescu (SNSPA).

Potrivit G4Media, a existat și o a doua listă cu jurnaliști din care ar putea fi selectați alte câteva persoane care ar putea intra în prima categorie, în funcție de modul în care se vor finaliza discuțiile cu staff-ul de campanie al PNL: Cosmin Prelipceanu (Digi24.ro), Cristian Tudor Popescu (Digi24), Alina Manolache (Digi24.ro), Denise Rifai (Realitatea TV), Claudiu Popa (Realitatea TV), Marilena Mititelu (Realitatea TV) Tudor Mușat (Europa FM), Cristian Pantazi (G4Media.ro), Dan Tăpălagă (G4Media.ro), Clarice Dinu (HotNnews.ro), Liviu Avram (Adevărul.ro), Dumitru Borțun (SNSPA), Adriana Nedelea (Libertatea.ro), Magda Grădinaru (Ziare.com), Ioana Ene Dogioiu (Ziare.com), Silviu Mănăstire (B1TV).

Restul presei va sta la ”galerie”, putând să relateze doar despre modul în care decurge dezbaterea.

Un format contestat

Formatul ales a provocat deja critici. Mircea Toma, președintele asociației ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei este de părere că evenimentul organizat de echipa de campanie a lui Klaus Iohannis „nu poate să țină loc unei dezbateri propriu-zise, după cum nu poate să țină loc nici unei dezbateri deschise”.

Mai mult, Mircea Toma crede că „această soluție lansată de candidatul Iohannis ca alternativă la dezbaterea în compania celuilalt candidat nu îndepărtează, ci îl apropie de condiția lui Dăncilă”.

Reacții adverse au apărut și printre jurnaliștii invitați. Magda Grădinaru (Ziare.com) a spus că nu va putea participa fiind la Bruxelles, însă, și dacă ar fi în București, „nu m-aș fi dus dacă era doar pentru a asista din sală”.

Există semne de întrebare și în ceea ce privește prezența lui Cristian Tudor Popescu. Acesta a spus că nu poate reprezenta Digi24, așa cum se arăta în invitația venită de la Cotroceni, întrucât nu este angajat al postului. Ulterior, Popescu a fost nemulțumit că invitația este nominală.

”Păi asta arăta ca o recepție exclusivistă a președintelui Iohannis. Și am spus: nu se poate așa ceva, domnul președinte nu are dreptul să facă el selecția jurnaliștilor. Ce înseamnă? Sunt jurnaliștii care îi plac domnului președinte, puțini, care îi plac și care sunt invitați acolo. Eu nu vreau să mă număr printre jurnaliștii preferați de domnul Iohannis, cum nu vreau să mă număr printre jurnaliștii preferați de niciun alt politician. Prefer să fiu detestat de toți. Prin urmare, am comunicat Cotroceniului că nu voi veni la această dezbatere”, a scris jurnalistul, precizând totuși că ar putea participa dacă invitațiile vor fi trimise în alb redacțiilor, iar acestea să poată trimite pe cine cred ele de cuviință.

Marea întrebare: Va veni Dăncilă la
dezbaterea lui Klaus Iohannis ?

Tot în legătură cu evenimentul organizat de Iohannis, au apărut speculații legate de faptul că Viorica Dăncilă ar putea apărea neinvitată forțând astfel o dezbatere deschisă cu candidatul susținut de PNL.

Scenariul acesta are șanse mici să se întâmple deoarece chiar Klaus Iohannis a spus clar că Dăncilă nu va intra în aula BCU. ”Nu va fi primită, fiindcă nu este o dezbatere la care am invitat pe cineva. Este o discuţie cu jurnalişti, formatori de opinie, pe care eu am organizat-o, la care eu i-am invitat şi vom avea o discuţie aşezată, foarte interesantă, sper, despre mandatul care a trecut şi despre mandatul care sper să fie”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Agerpres.

Chiar și așa, Viorica Dăncilă nu exclude complet posibilitatea unui ”desant” la dezbaterea lui Iohannis. ”Vom analiza și vom vedea”, a spus fostul premier. Pe de altă parte, aceasta nu a părut dispusă să treacă printr-un episond penibil la ușa BCU. ”Nu o să mă vedeți pe mine îmbrâncindu-mă cu cineva”, a declarat, luni, Viorica Dăncilă, într-o emisiune la TVR.

Președintele PSD l-a acuzat, din nou, pe Klaus Iohannis că le refuză românilor dreptul legitim de a putea compara programele electorale ale candidaților. ”Nu este un candidat care să fugă după un alt candidat, ci de unul care fuge de celălalt candidat”, a mai spus Viorica Dăncilă.

Close
Închide
  Close